Chirurgul Octavian Bud oferă pacienţilor din Germania o şansă la o viaţă sănătoasă. Specializat în chirurgie metabolică, este adeptul intervenţiilor chirurgicale cât mai puţin invazive şi a perfecţionat, în acest sens, propriile tehnici.
Procedurile prin care, printre altele, implantează inele gastrice, pacienţilor obezi lipsiţi de alte alternative pentru a avea o viaţă mai sănătoasă, sunt într-o continuă perfecţionare, iar experimentele sale reuşite l-au adus în atenţie presei germane.
Şef al departamentului de chirurgie la Centrul de tratament al obezităţii din Regensburg, un oraş în landul Bavaria, din sud-estul Germaniei, doctorul Octavian Bud consideră intervenţiile laparoscopice viitorul în medicina chirurgicală abdominală.
După câţiva ani în sistemul de sănătate românesc, doctorul, absolvent al Universităţii de medicină din Cluj-Napoca, a emigrat, în 1998. În cei şase ani petrecuţi la Clinica Chirurgicală III a Universitătii medicale clujene, s-a specializat în chirurgia abdominală, respectiv în chirurgie laparoscopică.
Experienţa profesională în străinătate a început odată cu stagiile de perfecţionare în clinici din Anglia, Olanda şi Franţa, iar în acest moment face parte din elita medicală din Germania şi locuieşte în oraşul de pe Dunăre, Regensburg, în care, actualul Suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea, a predat teologia, la începutul anilor '70.
EVZ: Cum aţi ajuns unul dintre cei mai căutaţi chirurgi din Germania?
Octavian Bud: În anul 1998 eram medic primar chirurg şi am plecat, pentru o perioadă de trei ani, la Clinică de Chirurgie a Universitătii din Heidelberg, pentru a aprofunda chirurgia ficatului. În această perioadă am "descoperit" limba germană şi am pătruns într-o nouă lume a cercetării medicale, a îngrijirii şi tratării pacienţilor. O lume în care, în centrul activitătii medicale, stă omul bolnav, lucru care nu era tocmai firesc în sistemul medical românesc.
Tot atunci, am învăţat enorm şi am reuşit, în câţiva ani, să mă integrez în sistemul medical german. Spre sfârşitul celor trei ani am primit oferte de lucru în mai multe clinici din Germania şi, după ce am lucrat aproape cinci ani în mai multe centre, am ajuns, în cele din urmă, la Regensburg. Între timp mi-am perfecţionat tehnica laparoscopică în chirurgia stomacului, a esofagului, a chirurgiei colo-rectale şi a herniilor. De doi ani începusem şi operaţii laparoscopice la pacienţi obezi, operaţii care duc la scăderea drastică şi permanentă a greutătii. Clinica din Regensburg căuta de mult un chirurg cu specialitatea mea, astfel că, la chemarea lor, m-am mutat la Regensburg.
De ce tratamentul obezitătii?
La nivelul planetei, la ora actuală, numărul persoanelor obeze depăşeste numărul celor care suferă de foame. Populaţia germană este pe primul loc în Europa, în ceea ce priveşte obezitatea. Pe lângă aspectul inestetic, obezitatea atrage după sine o serie de boli, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic şi multiple boli articulare. Practic, duce la o scădere a speranţei de viată, cu până la 20 de ani.
Dacă reuşim să ajutăm aceşti pacienţi să revină la greutatea normală le îmbunătăţim calitatea vieţii şi, în acelaşi timp, le "prelungim" viaţa. În plus, putem economisi enorme costuri şi resurse din sistemul medical. În Centrul de tratament al obezitătii din Regensburg lucrează medici de diferite specialtăti : în alimentaţie, diabet, gastroenterologie, endocrinologie, medicină psihosomatică şi fizotherapie.
Eu conduc departamentul chirurgical din cadrul centrului. Circa 80% dintre pacienţi sunt trataţi cu metode conservative şi au rezultate foarte bune. Chirurgia vine ca metodă "ultima ratio", atunci când celelalte alternative nu mai funcţionează, de regulă la persoane cu BMI (Body Mass Index) mai mare de 35-40.
Cum aţi caracteriza comunitatea de specialişti români din Germania? Cum este percepută aceasta?
Pot să spun că medicii români sunt foarte apreciaţi şi bine integraţi în spitalele germane. Am colegi anestezişti din România, precum şi chirurgi. Nu demult, a venit un fost coleg de facultate, tot chirurg, în oraşul vecin pentru că numărul chirurgilor scade continuu în Germania. Primele impresii sunt extrem de pozitive. Mai am doi prieteni stomatologi din România, iar cabinetele lor sunt întotdeauna pline până la refuz.
"Românii sunt talentaţi, uneori de-a dreptul geniali, dar nu realizează că aceasta nu ajunge să faci performanţă în viaţă. Cheia succesului este 10% talent şi 90% muncă",
Octavian Bud, şef al departamentului de chirurgie la Centrul de tratament al obezităţii din Regensburg.
În ce constau intervenţiile în care v-aţi specializat?
Operaţiile laparoscopice pe care le efectuez se realizează prin implantarea unui inel în jurul stomacului, crearea unui bypass (legătură directă) între stomac şi intestin, precum şi crearea unui stomac mai mic în forma unui tub gastric. Ceea ce este interesant este că aceste operaţii, pe lângă faptul că reduc greutatea pacientului, conduc la "vindecarea" diabetului de tip 2, la 85% din pacienţi. Pacienţi care luaseră înainte de operaţie ani întregi medicamente sau insulină nu mai au nevoie de un astfel de tratament, începând chiar de a doua zi după operaţie.
De aceea, această chirurgie a început să fie numită, pe lângă chirurgie bariatrică, şi chirurgie metabolică. Rezultatele postopertorii sunt excelente. În 6-12 luni pacienţii pierd între 30-80 kg (uneori peste 100 kg) şi reuşesc să ajungă destul de aproape de greutatea ideală. Şi asta pe durată lungă. Chiar 10-15 ani după operaţie. În presă locală din Regensburg ecoul a fost extreme de pozitiv, apărând mai multe articole pe această temă. Cu atât mai mult cu cât, pentru populaţia din Bavaria de est (Ostbayern), acesta este primul centru specializat în tratamentul obezitătii, iar în Regensburg am fost primul chirurg care a efectuat astfel de operaţii.
Cum vedeţi revoluţia în chirurgie?
O prioritate în domeniul chirugiei este efectuarea la adulţi şi, de chirurgul pediatric, la copii, a operaţiilor laparoscopice folosind o singură incizie de 1,5 cm în ombilic, în loc de 4 incizii cum se practică în mod obişnuit. Primele aşa-numite operaţii SILS (Single Incision Laparoscopic Surgery) le-am efectuat pe vezica biliară (colecist) şi pentru apendicită. Acest eveniment a fost, de asemenea, consemnat în presă locală.
Tendinţa în chirurgia laparoscopică este de a reduce cât de mult posibil "traumatismul" operator. Avantajul, pe lângă o refacere rapidă după operaţie, este efectul cosmetic: cicatricea postoperatorie "dispare" în umbilic şi la 3-4 săptămâni de la operaţie practic nu se mai vede.
În prezent, lucrez la rafinarea tehnicilor mele chirurgicale. Astfel, am efectuat, în mod experimental, operaţii abdominale prin intermediul unui endoscop introdus în stomac. Pe această cale am efectuat o incizie în peretele stomacului, am pătruns în abomen şi am operat colecistul, apendicele şi intestinul gros. La sfârşitul operaţiei am recuperat organul îndepărtat şi am închis, tot endocopic, peretele stomacului. Printr-o astfel de operaţie NOTES (Natural Orifice Translumenal Surgery) pacientul nu va mai avea nicio cicatrice pe peretele abdominal. Estimez că în deceniul următor aceasta va fi nouă revoluţie în chirurgie.
Cum este percepută diaspora românească în Germania? Dar în Europa?
Cred că nu e greu de imaginat cum gândesc nemţii despre români. Pe mine mă doare enorm faptul că, aproape de fiecare dată, când se anuntă în presă că au fost furate maşini, fraudulate carduri bancare, ori că s-a furat din conturi, în majoritatea cazurilor, este o bandă de români în spatele acţiunii respective. Din păcate, lucrurile acestea se repetă atât de des încât populaţia germană ajunge la percepţia că românii au, preponderent, obiecte de activitate ca cele menţionate mai sus.
Aţi simţit un comportament diferit din partea celor din jur, din cauza faptului că sunteţi străin?
Am avut situaţii în care în sala de operaţie de află un singur neamţ şi celelalte persoane (asistentele, anestezistul şi un medic secundar) erau de alte naţionalităţi. Până acum nu am fost discriminat în nici un fel şi acesta este marele merit al educaţiei de după al doilea război mondial, în spiritual toleranţei şi respectului reciproc faţă de cei de alte naţionalităţi.
Cât de des reveniţi în ţară?
În România vin o dată sau de două ori pe an, să îmi vizitez părinţii şi sora, care sunt în tară.
Care este locul preferat din România?
De regulă, când vin în România îmi petrec mai tot timpul în Cluj, oraşul natal şi locul unde am studiat şi m-am format ca şi chirurg.
Intenţionaţi să vă mutaţi înapoi în România? În ce condiţii aţi face acest pas?
Deocamdată, nu mi-am pus problema restabilirii în România. Eu sunt un optimist şi cred că România are un potenţial enorm, dacă e guvernată inspirat. În 10-15 ani, România ar putea ajunge o performanţă economică egală cu a Irlandei de exemplu, moment în care România va deveni un magnet pentru numeroşi europeni şi nu numai. Cred că un astfel de moment va convinge mulţi expatriaţi români să se gândească, serios, la o repatriere.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cuvintele definitorii pentru românil?
Românii sunt talentaţi, uneori de-a dreptul geniali, dar nu realizează că aceasta nu ajunge să faci performanţă în viaţă. Cheia succesului este 10% talent şi 90% muncă. Din păcate, foarte mulţi români (aici mă includ şi pe mine) nu se "întrebuinţează" decât în procente mult mai mici. Eu însă, lucrez şi acum la îmbunătăţirea procentelor mele.
Romanian-Portal News
Sursa: evz.ro
Claim Your Bonus Points Now!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu