Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana

---

• Avem cu 9% mai mulţi români în Spania
• Un roman de 17 ani din Italia a provocat un accident mortal si a fugit
• Guvernul a minţit în privinţa vârstei de pensionare

Avem cu 9% mai mulţi români în Spania Posted: 07 Feb 2010 04:00 PM PST In anul 2009, în registrele de evidenţă a populaţiei erau înscrişi 798.892 de compatrioţi, număr în creştere faţă de anul precedent, potrivit celor mai recente date oficiale. Conaţionalii se menţin primii şi anul acesta în topul celor mai numeroşi străini din Spania, fiind urmaţi de marocani, ecuadorieni şi de englezi. In ciuda crizei economice, românii au continuat să emigreze în Spania. Conform datelor publicate la începutul lunii februarie de Institutul Naţional de Statistică spaniol (INE), în 2009 au fost înregistrate 798.892 de persoane cu cetăţenie română, numărul acestora fiind mai mare cu 67.086 decât în urmă cu un an şi cu 271.873 decât acum doi ani. In 2009, românii se menţin tot primii în topul celor mai numeroşi străini, fiind urmaţi de marocani (718.055), ecuadorieni (421.426), englezi (375.703), columbieni (296.674) şi de germani (191.002). Numărul de străini din Spania a crescut cu 650% din 1998 şi până în prezent, ajungând la 5,6 milioane de persoane provenind din 120 de ţări. În prezent, 12% din populaţia Spaniei este reprezentată de străini. În raport cu situaţia existentă la 1 ianuarie 2008, nu există schimbări numerice majore în colectivele imigranţilor. Numărul marocanilor şi cel al românilor au crescut, în timp ce al ecuadorienilor, argentinienilor şi al bolivienilor a înregistrat o uşoară scădere. Destinaţia preferată a nou-veniţilor Deşi numărul românilor din Spania a crescut într-un ritm mai ponderat faţă de anii trecuţi, în toate comunităţile autonome au avut loc creşteri ale numărului de compatrioţi înscrişi în bazele de date ale primăriilor. Singura excepţie a constituit-o oraşul autonom Melilla, situat în nordul continentului Africa, unde, la începutul anului 2008, erau înregistraţi opt români, iar la începutul anului 2009 mai figurau doar şapte. Madrid a continuat să fie comunitatea autonomă unde s-au stabilit cei mai mulţi români. La începutul anului 2009, în comunitatea madrilenă se aflau 201.208 persoane de cetăţenie română, cu 11.731 mai multe decât la 1 ianuarie 2008 şi cu 52.302 mai multe decât la 1 ianuarie 2007. Alte regiuni în care numărul românilor a crescut anul trecut semnificativ sunt: Comunitatea Valenciană (9.426), Andalucia (8.504), Catalunya (8.496) şi Castilla La Mancha (8.108). În 2009, cei mai puţini români au ales să se stabilească în oraşul autonom Ceuta, situat pe coasta de nord a Africii (8), în Cantabria (667) şi în Insulele Canare (867). 2009: mai multe femei decât bărbaţi In raport cu anul anterior, numărul româncelor care au venit în Peninsulă a fost mai mare decât cel al bărbaţilor, ceea ce reprezintă o răsturnare a situaţiei din ultimii ani. Una dintre explicaţiile acestui fenomen este „căderea" sectorului spaniol de construcţii din cauza crizei economice şi menţinerea ofertelor de muncă pentru femei în domeniul servicii. Astfel, dacă în 2008 erau înregistraţi 115.432 de bărbaţi români nou-veniţi şi doar 89.364 de femei, în 2009, 34.726 de femei au ales să se stabilească în Spania, în timp ce bărbaţii care au sosit au fost doar 32.360. În prezent, în Spania locuiesc 425.741 de bărbaţi români şi 373.151 de femei. Criza economică pare însă să frâneze venirea imigranţilor. Astfel, un raport al Catedrei de Imigraţie a Fundaţiei de Studii de Economie Aplicată (Fedea) susţine că fluxul venirii străinilor va scădea cu 10% până la 60% în cazul românilor şi al marocanilor, între anii 2009-2014. A colaborat Mihaela Florea Pe locul al doilea la acte legale Deşi sunt cei mai numeroşi străini, românii ocupă abia locul al doilea în Spania din punct de vedere al deţinerii tuturor documentelor legale de şedere, potrivit datelor culese de Observatorul permanent al imigraţiei la 30 septembrie 2009 şi prezentate oficial de Ministerul Muncii din Spania. Doar 728.580 de compatrioţi deţin certificatul de cetăţean comunitar necesar pentru atestarea dreptului de rezidenţă şi de muncă în Peninsulă, în timp ce 758.174 de cetăţeni marocani au solicitat şi au obţinut până acum permisul de rezidenţă spaniol. Romanian-Portal.com Sursa: adevarul.ro

Un roman de 17 ani din Italia a provocat un accident mortal si a fugit Posted: 07 Feb 2010 04:00 PM PST Un adolescent roman, de 17 ani, a omorat, duminica, un italian si a ranit grav alte doua persoane intr-un accident rutier, care a avut loc langa Roma, dupa care a fugit de la fata locului. Romanul, care nu detinea permis de conducere, se afla la volanul unui Fiat Ducato si s-a izbit frontal intr-un alt autoturism care circula regulamentar, informeaza GD News. In urma impactului, Roberto Palma, de 42 de ani, a murit, iar fiul si sotia lui, Laura Valeri, au fost grav raniti. Adolescentul roman a fugit de la fata locului, dar a fost arestat cateva ore mai tarziu intr-o gara din Roma. Acesta calatorea impreuna cu unchiul sau, dar acesta consumase alcool, si l-a rugat pe nepot sa conduca el masina. Adolescentul este acuzat de omor din culpa si risca ani grei de inchisoare.   Romanian-Portal News Sursa: ziare.com

Guvernul a minţit în privinţa vârstei de pensionare Posted: 07 Feb 2010 04:00 PM PST Executivul a susţinut că UE ne-a impus creşterea vârstei de pensionare. Directivele europene îl contrazic. Deşi reprezentanţii executivului au justificat stabilirea unei vârste egale de pensionare, de 65 de ani, pentru femei şi bărbaţi prin nevoia de aliniere a României la legislaţia europeană, directivele Uniunii nu prevăd niciun fel de obligaţie în acest sens. O recunoaşte chiar Consiliul Legislativ al Parlamentului României, care a avizat, la finele săptămânii trecute, o iniţiativă cetăţenească în privinţa pensionării. Aceasta contrazice prevederile proiectului legii unice a pensiilor şi propune menţinerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, până în 2050. Asta, deşi reprezentanţii Ministerului Muncii au insistat că „egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aşa cum este prevăzut în directivele europene". Măsură pur economică Potrivit observaţiilor făcute însă de Consiliul Legislativ pe marginea cadrului juridic comunitar, „reglementarea vârstei de pensionare rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naţionale". Mai mult, subliniază reprezentanţii Consiliului, măsura executivului de creştere a vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani nu poate fi legată de nicio directivă europeană. Se bazează doar pe raţiuni economice. „În pofida unor opinii contrare, care susţin existenţa unor reglementări comunitare ce impun aplicarea principiului nondiscriminării şi cu privire la vârsta de pensionare, precizăm că acestea derivă dintr-o realitate economică imediată şi nu are suport juridic pe un text comunitar expres", se arată în aviz. Consiliul concluzionează că di rectiva privind tratamentul egal pe piaţa muncii a Uniunii Europene (2000/78/CE) „nu aduce atingere dis poziţiilor naţio nale de stabilire a vârstei de pensionare". Promotorul iniţiativei cetăţeneşti, Lia Ardelean, fost parlamentar, este de părere că „avizul Consiliului ne spune că nu există nicio obligaţie venită pe filiera legislaţiei comunitare şi că stă în puterea noastră, a statului român, să reformăm sistemul de pensii". Ea a adăugat că, mai mult, state europene dezvoltate, ca Austria şi Spania, au luat măsuri de ameliorare a creşterii vârstelor de pensionare, pentru a veni în sprijinul populaţiei. „Austria a prelungit termenul de egalizare a vârstelor de pensionare, iar Spa nia a decis eşalonarea creşterii acestor vârste în funcţie de locul de muncă", a adăugat aceasta. Femeile, rămase fără lobby Potrivit Liei Ardelean, „egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi le dezavan tajează tocmai pe cele care nu sunt reprezentate şi nu pot lupta pentru a împiedica această măsură: femeile care efectuează muncă fizică şi care nu pot munci până la 65 de ani". Şi vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, este de părere că 65 de ani este prea mult pentru piaţa muncii autohtone. „Directiva europeană nu ne impune o anume vârstă de pensionare. Noi am propus 63 de ani, pentru că în statele europene cu o vârstă de pen sionare de 65 de ani speranţa de viaţă este, în medie, cu 10 ani mai mare decât la noi", a explicat Dandea. Acesta a venit şi cu exemplul semnificativ pentru modul în care se va reflecta creşterea vârstei de pensionare asupra angajaţilor români: „Germania - care are acum vârsta de pensionare de 65 de ani - avea speranţa noastră de viaţă în 1960. De atunci însă, speranţa lor de viaţă a crescut cu 10 ani". În plus, în Ungaria, unde speranţa de viaţă este aceeaşi cu a românilor (68 de ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei), limita de pensionare este de 63 de ani. Şi reprezentanţii Centrului Parteneriat pentru Egalitate susţin că femeile nu pot fi obligate să muncească până la 65 de ani, ca bărbaţii. „Vârsta-limită pentru femei ar trebui să fie opţională", susţin ei. „În ceea ce priveşte stabilirea vârstei de pensionare, reglementarea acesteia rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naţionale." CONSILIUL LEGISLATIV SISTEMUL, LA UN PAS DE COLAPS Bugetul pensiilor, deficitar din 2006 Plata celor peste 5,5 milioane de pensionari a reprezentat, anul trecut, cea mai mare cheltuială pe care statul român a trebuit să o suporte: aproape 39 de miliarde de lei, adică 8% din produsul intern brut (PIB) al României, după cum au anunţat oficialii Ministerului Muncii. Scăderea numărului de angajaţi care contribuie la sistemul de pensii, cumulată cu creşterea numărului de pensionari (mare parte dintre aceştia alegând pensionarea anticipată sau pe caz de boală) au făcut ca bugetul din care se plătesc pensiile să intre „pe minus" încă din 2006. Aşa se face că, anul trecut, s-a ajuns la cel mai mare deficit din istoria sistemului românesc de pensii: minus 1,5 miliarde de euro. Acesta este motivul care i-a determinat pe guvernanţi să recurgă la măsura creşterii vârstelor de pensionare, ce ar trebui să ajungă, în 2030, la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Asta, deşi în 2000 se stabilise ca, la finele lui 2014, vârsta de pensionare pentru femei să fie de 60 de ani, iar pentru bărbaţi, de 65 de ani. „Problema acum o constituie faptul că, în România, vârsta medie reală de pensionare este mult prea scăzută, de 54 de ani şi 7 luni, şi foarte mulţi români aleg să se pensioneze «fraudulos»: prin pensii pe caz de boală obţinute în baza unor certificate false sau prin pensionarea anticipată, în ciuda penalităţilor aplicate prin lege", îşi argumentează propunerea mai marii de la Muncă. Cu sau fără măsurile acestora, prognozele se arată şi mai sumbre. O estimare recentă a Băn cii Mondiale arată că, prin menţinerea sistemului actual, în 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile va ajunge la aproape 12% din PIB. Cu alte cuvinte, statul român riscă să nu mai poată plăti toate pensiile. LEGEA PENSIILOR Femeile - şase ani de muncă în plus Dacă proiectul legii unice a pensiilor va intra în vigoare în forma actuală, femeile vor munci cu peste şase ani mai mult, iar bărbaţii cu doar un an şi trei luni. „În cele din urmă, femeile sunt discriminate, dacă luăm în calcul munca pe care acestea o depun zilnic în gospodărie", susţin specialiştii. Acum, vârsta limită de pensionare e de 58,9 ani la bărbaţi.   Romanian-Portal News Sursa: evz.ro

You are subscribed to email updates from Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana – Comunitatea romana online To stop receiving these emails, you may unsubscribe now.	Email delivery powered by Google
Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610