Extrădat în SUA acum jumătate de an, Cornel Ionuţ Toniţa a fost condamnat de autorităţile americane la şapte luni de închisoare. Sentinţa a fost dată în această săptămână. El a stat deja încarcerat şase luni, timp în care s-a desfăşurat procesul, astfel că, într-o lună, ar putea fi eliberat. Toniţa este acuzat de implicare în fraudă bancară computerizată (phishing).
Primul român care a fost condamnat în SUA pentru phishing este un apropiat al lui Toniţa, Ovidiu Ionuţ Nicola Roman (condamnat în 2008, la 50 de luni de puşcărie).
Autorităţile din Connecticut menţionează că în perioada februarie-aprilie 2005, Toniţa, în vârstă de 28 de ani, a fost plătit să folosească un software specializat prin intermediul căruia a trimis mesaje spam, pe diverse adrese de e-mail, iar expeditorii păreau să fie colegii şi universităţi din SUA.
Toniţa a fost implicat într-o reţea care a accesat, fraudulos, conturi bancare ale unor persoane şi companii americane, dintre care Citibank, Capital One, JPMorgan Chase & Co., Comerica Bank, Wells Fargo & Co., eBay, PayPal, precum si alte insitutii financiare.
Anchetatorii americani, cu sprijinul FBI, au mers pe firul reţelei şi au arătat că aceasta se extindea din SUA, spre Canada, România, Pakistan şi Portugalia, locaţii în care au fost depistaţi alţi membri ai reţelei. În urma unei ample operaţiuni au mai fost arestaţi cetăţeni americani, vietnamezi, pakistanezi şi mexicani.
Premieră la o fraudă românească peste Ocean
Alături de Toniţa, în dosarul Parchetului din Connecticut au mai fost arestaţi alţi şase cetăţeni români, originari din Craiova şi Galaţi, implicaţi în această activitate de "phishing":
- Ciprian Dumitru Tudor (Craiova)
- Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman (Craiova)
- Mihai Cristian Dumitru (Craiova)
- Petru Bogdan Belbiţa (Craiova)
- Radu Mihai Dobrică (Galaţi)
- Cornel Ionuţ Toniţa (Galaţi)
- Cristian Năvodaru (Galaţi)
Dintre aceştia, Petru Bogdan Belbiţă a fost arestat, în Canada, la Montreal, în ianuarie 2009, şi extrădat în SUA, nouă luni mai târziu, pe 25 septembrie. Aflat în faţa judecătorilor americani, românul, în vârstă de 25 de ani, s-a declarat nevinovat în faţa capetelor de acuzare formultate de autorităţi.
În ceea ce-l priveşte pe Cornel Ionuţ Toniţa, acesta a fost reţinut, la fel ca şi colegul său, prin intermediul unui mandat Interpol. Autorităţile l-au găsit în Croaţia, în Duvrovnik, şi extrădat în SUA în septembrie 2009. Iniţial, şi el s-a declarat nevinovat. Numai că, pe 14 ianuarie 2010, şi-a schimbat declaraţia şi s-a făcut vinovat pentru conspiraţie la fraudă pe internet. La începutul acestei săptămâni autorităţile din Connecticut au dat sentinţa în cazul său, respectiv cele 7 luni de închisoare.
Primul cetăţean străin care a fost condamnat în SUA pentru infracţiunea de "phising" a fost Ovidiu Ionuţ Nicola Roman. Arestat, în Bulgaria, pe 6 iunie 2007, a fost extrădat în SUA în noiembrie, acelaşi an. Acesta a fost printre primii români arestaţi în dosar. El a fost condamnat, în 2008, la 50 de luni de închisoare într-un penitenciar federal. El a pledat vinovat pentru infracţiunea de conspiraţie la fraudă. După ce va fi eliberat, va rămâne sub supraveghere încă trei ani. Condamnarea sa a reprezentat o dovadă că şi infractorii de peste Ocean, care fraudează cetăţeni americani, pot fi închişi.
Tot pentru această reţea a mai fost formulat un dosar, de autorităţile din Los Angeles, unde alte 31 de persoane au fost arestate, pentru 65 de capete de acuzare. Dintre aceştia, Ştefan Sorin Ilinca, Sorin Alin Panait, Costel Bulugea, Nicolae Dragoş Drăghici, Florin Georgel Spiru, Marian Daniel Ciulean, Irinel Nicuşor Stancu, Didi Gabriel Constantin, Mihai Drăghici, Marius Sorin Tomescu, Lucian Zamfirache, Laurenţiu Cristian Busca, Dan Ionescu, Alex Gabriel Paralescu şi Andreea Nicoleta Stăncuţa.
"Phishing"-ul, o infracţiune la îndemână
Astfel, mii de persoane, cu conexiune la internet, au fost fraudate. Schema prevedea trimiterea unor mesaje, sub identitatea falsă a unor instituţii financiare, prin care se solicitau informaţii confidenţiale cu privire la numere de cont, parole şi alte coduri personale.
O altă metodă era includerea în e-mail a unui ataşament. Dacă destinatarul accesa acel document, în calculatorul său se instala automat un program de tip "spyware", care citea informaţii confidenţiale trimise terţilor, de regulă cele financiare. Victimelor li s-au furat numerele de asigurare socială, datele cărţilor de credit şi alte informaţii folosite în tranzacţiile pe internet.
După ce datele erau obţinute, acestea erau trimise în SUA, unde alţi membri ai reţelei foloseacu carduri cu benzi magnetice pentru a crea copii false ale cardurilor autentice. Având toate datele necesare, aceştia accesau conturile şi extrăgeau sumele de bani, urmând ca şi românii să primească partea lor.
Românii arestaţi se confruntă cu acuzaţii de conspiraţie la fraudă bancară, conspitaţie la fraudă, prin intermediul unor dispozitive electronice şi furt de identitate cu circumstanţe agravante.
Potrivit acuzaţiilor, românii au fraudat mii de persoane prin "phishing", cu mai mult de 1,3 milioane de e-mailuri spam trimise în cadrul unui singur atac de acest fel.
Capetele de acuzare ale celor 38 de persoane reţinute sunt:
- conspiraţie în conexiune cu dispozitive de acces (pedeapsă cu închisoare de maximum 7 ani şi jumătate)
- producerea, folosirea şi traficarea de dispozitive de acces contrafăcute (sentinţă de maximum 10 ani de închisoare)
- fraudă bancară (maxim de 30 de ani de închisoare)
- furt de identitate cu circumstanţe agravante (2 ani de închisoare),
- acces neautorizat într-un computer protejat
- posesie de echipamente de creare de astfel de dispozitive (pedeapsă cu închisoare de maximum 15 ani)
- acuzaţia de fals.
Toate capetele de acuzare, mai puţin furtul de identitate cu circumstanţe agravante, prevăd amenzi şi termene de eliberare sub supraveghere.
Despre acest caz a vorbit şi procurorul general adjunct al SUA, Mark Filip, în timpul unei vizite la Bucureşti, din 2008, ocazie cu care s-a întâlnit cu procurorul general al României, Codruţa Kovesi.
Romanian-Portal News
Sursa: evz.ro
Un traficant roman de droguri, de 35 de ani, a fost arestat marti in localitatea italiana Bra, regiunea Cuneo, pe baza unui mandat international de arestare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu