| Emil Boc, în menghina PDL şi PSD Posted: 17 May 2010 01:09 PM PDT  PSD încurajează protestele sindicatelor şi ameninţă Guvernul cu moţiunea de cenzură, avansând chiar şi ipoteza anticipatelor. PDL merge mai departe, dar ia în calcul scutirea veteranilor de război de tăierile de pensii şi păstrarea neatinsă a pensiilor sub 1.000 de lei. Guvernul pare de neclintit în privinţa adoptării măsurilor de austeritate, în pofida mişcărilor de stradă care se anunţă a fi de amploare. Ba mai mult, ca să fie sigur că nu va întâmpina rezistenţă din partea opoziţiei şi pentru a se încadra în termenul convenit cu FMI, Executivul cochetează tot mai intens cu ideea asumării răspunderii. Doi dintre miniştri au reluat ieri ideea avansată săptămâna trecută de preşedintele Băsescu. „Cred, aproape sunt convins că va fi asumare de răspundere", a afirmat şeful Internelor, Vasile Blaga, susţinut şi de Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. Soluţiile din pachetul anticriză nu sunt însă bătute în cuie. Echipa lui Emil Boc contabilizează în aceste zile costurile de imagine care se vor deconta inevitabil la viitoarele alegeri. Astfel, ar putea fi scutiţi de tăierile cu 15% din pensie veteranii de război, susţin surse apropiate Palatului Victoria. Acestea au declarat pentru România Liberă că toate categoriile de pensii care nu depăşesc un anumit cuantum (probabil de 1.000 de lei) ar putea fi absolvite de măsurile de austeritate. Oricum, în cazul în care tăierile lui Boc nu se vor dovedi eficiente într-o perioadă scurtă de timp, Guvernul ar trebui să demisioneze, susţine consilierul prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu. PDL amână alegerile ca să guverneze bine Dacă în urmă cu o săptămână partidul de guvernământ era împărţit în două tabere, ieri s-a conturat în conducerea centrală o majoritate zdrobitoare care a votat amânarea alegerilor interne până în primăvara anului 2011. „Considerentul clar este că Guvernul, în această perioadă, în primul rând trebuie să se concentreze pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale ale ţării şi alegerile în PDL să fie amânate pentru o altă dată", a explicat vicepreşedintele Gheorghe Flutur. Propunerea i-a aparţinut preşedintelui Emil Boc, care ar fi susţinut în şedinţă că partidul nu are nevoie de frământări şi lupte interne pentru funcţii într-un moment în care Guvernul are nevoie de toată susţinerea politică. Filialele PSD se vor implica în organizarea protestelor Social-democraţii au cerut, în replică la măsurile anunţate de Guvern, reducerea cu 50% a bugetelor Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului şi ministerelor, astfel încât să scape de reducere salariile militarilor, medicilor, profesorilor şi magistraţilor, dar şi pensiile de sub 1.000 de lei. În plus, prin intermediul preşedintelui Victor Ponta, pesediştii au ameninţat cu moţiunea de cenzură în cazul în care Guvernul Boc îşi asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri privind reducerea salariilor şi pensiilor. Despre o moţiune de cenzură a vorbit şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, în opinia căruia gestul politic trebuie însă asociat cu „o presiune puternică" din partea societăţii civile şi chiar cu „mai multe proteste în stradă". De altfel, social-democraţii - care au refuzat să participe la discuţiile de ieri de la Consiliul Economic şi Social - au anunţat că vor discuta cu sindicatele, pentru coordonarea poziţiilor, iar organizaţiile locale ale PSD se vor implica în organizarea protestelor împotriva Guvernului. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a spus că se va afla în Piaţa Victoriei, la mitingul de miercuri anunţat de sindicate, şi că va pune la dispoziţie mijloace de transport pentru cei care vor să vină din Teleorman la Bucureşti. Tot Liviu Dragnea a declarat că speră să se ajungă la alegeri anticipate. Aceasta, după ce, săptămâna trecută, conducerea PSD a votat, în unanimitate, ca social-democraţii să nu intre la guvernare decât după alegeri, la termen sau anticipate. PNL cere reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii Şi liberalii văd în anticipate modalitatea prin care se poate ajunge la „o majoritate politică sănătoasă, autentică şi conformă cu voinţa electoratului", în ciuda dezavantajelor evidente într-o astfel de perioadă (inclusiv costurile pentru o nouă campanie electorală şi pentru organizarea alegerilor). Respingând categoric măsurile propuse de Guvernul Boc, liberalii şi-au prezentat ieri programul de urgenţă în urma căruia s-ar reduce cheltuielile cu 3-3,5% din PIB. Concret, pentru a nu fi prejudiciată „situaţia materială a aproape 9 milioane de cetăţeni români", PNL propune ca alternativă înjumătăţirea cheltuielilor cu „achiziţii, studii de fezabilitate şi prefezabilitate, deplasări, detaşări, transferuri", precum şi reducerea cu 25% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, protocol, carburanţi, telecomunicaţii şi poştă. Potrivit lui Sebastian Vlădescu, ex-ministru în Guvernul Tăriceanu şi actual ministru de Finanţe, măsurile PNL ar fi „fără sens". Romanian-Portal News
Sursa: romanialibera.ro 
|
| Euro, în cea mai neagră perioadă din ultimii 4 ani Posted: 17 May 2010 01:04 PM PDT  Moneda unică europeană a scăzut ieri, pe fondul temerilor privind instabilitatea Zonei Euro.
Moneda unică europeană s-a prăbuşit ieri-dimineaţă la cel mai mic nivel din ultimii patru ani faţă de dolar, pe fondul temerilor investitorilor privind instabilitatea zonei euro, ameninţată de îndatorarea excesivă a statelor membre, dar şi al acţiunii speculatorilor. Euro a fost cotat la 1,2234 dolari la Tokyo, după care şi-a revenit şi a urcat uşor în următoarele ore, potrivit Reuters. Perspectivele păreau mai fericite în urmă cu o săptămână, când UE a anunţat acordul privind instituirea pachetului de 750 de miliarde de euro pentru susţinerea statelor din eurozonă care se confruntă cu probleme financiare grave.
Vineri însă, moneda unică îşi începuse deja coborârea, după ce măsurile de austeritate anunţate de Spania şi Portugalia au alimentat temerile privind reducerea consumului şi subminarea creşterii economice în regiune.
Problema competitivităţii
Duminică, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că pachetul financiar pus la dispoziţie de UE şi FMI este o măsură bună, dar a avertizat că Europa are nevoie de eforturi suplimentare.
„Am reuşit doar să câştigăm timp pentru a reduce diferenţele în competitivitate şi deficite bugetare dintre statele Zonei Euro. Dacă ignorăm pur şi simplu această problemă, nu vom putea calma această situaţie", a spus Merkel.
Cu ochii pe bugete
Problema deficitelor bugetare excesive se afla pe agenda miniştrilor de finanţe din Zona Euro, care s-au întâlnit ieri la Bruxelles. Comisia Europeană a propus deja, săptămâna trecută, mai multe măsuri, inclusiv una controversată privind evaluarea bugetelor statelor membre în Consiliul miniştrilor de finanţe, înainte de adoptarea lor în parlamentele naţionale.
Germania este primul susţinător al unor măsuri care să ţină sub control strict cheltuielile bugetare ale statelor membre. Anul trecut, Berlinul a introdus în Constituţie o lege care prevede limitarea deficitului bugetar la maximum 0,35% din PIB până în 2016.
Acum, scrie „Financial Times", ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, încearcă să-i convingă pe colegii din UE să adopte reguli asemănătoare.
Controlul cheltuielilor este susţinut şi de preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.
„Când o ţară intră în uniunea monetară, soarta ei devine comună cu cea a celorlalte state. Avem nevoie de un salt cuantic în supravegherea reciprocă a politicilor economice în Europa. Avem nevoie de mecanisme îmbunătăţite pentru prevenirea şi pedepsirea devierilor. Avem nevoie de o implementare efectivă a controlului mutal, de sancţiuni efective pentru încălcarea Pactului de Creştere şi Stabilitate", a afirmat Trichet, într-un interviu acordat revistei germane „Der Spiegel".
„Avem nevoie de un salt cuantic în supravegherea reciprocă a politicilor economice în Europa. ",
JEAN -CLAUDE TRICHET, preşedintele Băncii Centrale Europene
MONEDA UNICĂ, ÎN PERICOL
Joseph Stiglitz face previziuni sumbre
Moneda euro ar putea dispărea dacă Europa nu-şi rezolvă „problemele instituţionale fundamentale", evidenţiate de criza economică din Grecia, avertiza, la începutul acestei luni, Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.
Acesta aprecia că pachetul financiar de 110 miliarde de euro - pregătit de UE şi FMI pentru Grecia - nu va reuşi să reducă apetitul speculatorilor pentru investiţii pe deprecierea monedei unice europene.
„Văzând cât de greu a fost pentru Europa să adopte o poziţie comună pentru a ajuta o ţară mică, realizăm că, dacă ar fi vorba despre un stat mai mare cu probleme, ar fi şi mai greu pentru europeni să ajungă la o înţelegere", a subliniat economistul.
În opinia lui Joseph Stiglitz, măsurile de austeritate impuse Greciei şi acceptate de autorităţile de la Atena sunt prea severe şi pot deveni contraproductive în încercarea de a evita răspândirea crizei economice în Zona Euro.
EFECTELE APRECIERII
Dolarul ne ieftineşte exporturile şi ne urcă inflaţia
Paul Barbu O scumpire a combustibililor ar putea surveni în viitorul apropiat, având în vedere evoluţia cursului valutar dintre dolar şi euro, dar şi o ieftinire a produselor româneşti pe pieţele externe.
Potrivit lui Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, dacă există o apreciere a dolarului faţă de moneda europeană, iar aceasta are un curs stabil faţă de leu, este normal ca leul să se deprecieze faţă de dolar.
„Principalul sector care va fi afectat este cel energetic pentru că importurile de această natură sunt în dolari. Vom avea importuri mai scumpe. Impactul se va simţi în preţurile la combustibili şi automat asupra inflaţiei pe grupa aferentă", ne-a mai spus economistul BCR.
Euro nu poate recupera rapid terenul pierdut
Raluca Ţapu, asociat financiar senior al Saxo Bank, spune că se aşteaptă ca tendinţa în care ne afăm în prezent să continue având ca factor de ajutor problemele legate de datoriile în Zona Euro, care nu vor dispărea peste noapte.
„Se pare însă că problemele care există în Zona Euro încă nu au afectat piaţa. Reducerile necesare pentru cheltuielile publice din Euroland vor avea un efect inhibitor asupra creşterii euro pentru mulţi ani de acum încolo", a afirmat reprezentanta Saxo Bank.
„Având în vedere turbulenţele provocate de criza finanţelor publice din Grecia, nu este neapărat surprinzător că euro se depreciază faţă de dolarul american. Cu toate acestea, o paritate de 1,20 dolari/euro este văzută, în general, de către piaţă, ca una sustenabilă, ţinând cont de fundamentele economice", ne-a declarat Rozalia Pal, economistul-şel al UniCredit Ţiriac Bank.
Ea consideră că atât timp cât deprecierea nu este mai abruptă, scăderea cursului dolar/euro către 1,20 poate reprezenta o revenire la echilibru, iar un aspect pozitiv al acestei tendinţe este o mai bună competitivitate a preţurilor şi încurajarea exporturilor Zonei Euro.
Oficialul Saxo Bank spune că mai întâi de toate produsele româneşti vor deveni mai ieftine în străinătate, în SUA (sau alte ţări în care moneda este raportată la USD). Acest lucru ar trebui să stimuleze în mod clar exporturile româneşti.
„De asemenea, modificarea apetitului pentru risc al investitorilor poate determina o volatilitate şi mai mare a valutelor emergente din regiune", mai spune Rozalia Pal. Romanian-Portal News
Sursa: evz.ro 
|
| Numărul românilor din Spania creşte pe timp de criză Posted: 17 May 2010 01:00 PM PDT  In 2009, în ciuda crizei, numărul imigranţilor de naţionalitate română a crescut, comparativ cu anul anterior. Conform ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică din Spania (INE), cele din 2009, citate de cotidianul Publico, în ciuda crizei din Spania, mai grele ca în oricare alt stat vest-european, imigranţii nu au dat bir cu fugiţii. De altfel, în anul trecut, existau 5,7 milioane de imigranţi în Spania, ceea ce reprezintă 12,2% din populaţia totală a ţării. Numărul e mai mare ca în 2008 cu circa 60.000 de persoane. "Unii vin, alţii pleacă. Nu sunt întotdeauna aceiaşi imigranţi" "Ştim că nu sunt exact aceiaşi. În primul rând, mulţi au plecat, deşi şi mai mulţi au venit. Se estimează că, în 2009, au sosit în Spania 450.000 de imigranţi şi au plecat alţi 400.000", se arată în articolul cotidianului Publico. În 2009 a crescut numărul imigranţilor comunitari, în timp ce acela al imigranţilor necomunitari a scăzut. Concret, românii sunt "răspunzători" pentru creşterea populaţiei imigrante comunitare. Din cei 60.000 de străini înregistraţi în plus în 2009 faţă de 2008, jumătate sunt români. Romanian-Portal News
Sursa: adevarul.ro 
|
| Scandal in Noua Zeelanda dupa ce premierul John Key a spus ca un trib local l-ar manca la cina Posted: 17 May 2010 12:56 PM PDT  Premierul John Key a provocat un adevarat scandal in Noua Zeelanda dupa ce a spus ca un trib maori l-ar manca la cina, transmite AFP. Key are de mai multa vreme discutii in contradictoriu cu tribul Tuhoe, ce incearca sa obtina despagubiri pentru pamantul confiscat de emigrantii europeni in secolul al XIX-lea.
In cadrul unei conferinte despre turism, Key a vorbit despre cina pe care a avut-o cu reprezentanti ai tribului Ngati Porou (iwi): "Vestea buna este ca serveam cina cu cei din Ngati Porou, si nu cu cei din tribul vecin, care este Tuhoe, caz in care eu as fi fost cina, lucru ce nu ar fi fost atat de placut".
Unul dintre negociatorii cu tribul Tuhoe, Tamati Kruger, a declarat pentru Radio New Zealand ca premierul a facut o "gluma proasta": "Sunt pur si simplu socat ca premierul poate glumi in legatura cu o situatie pe care noi o consideram foarte, foarte serioasa".
Un reprezentant parlamentar al Partidului maorilor, care sustine guvernul lui Key, a declarat ca "gluma a fost nefericita".
Canibalismul ramane un subiect delicat in Noua Zeelanda, unde razboinicii maori isi mancau uneori dusmanii, insa obiceiul a disparut in secolul al XIX-lea, sustin istoricii, citati de AFP.
Romanian-Portal News
Sursa: hotnews.ro 
|
| Ce drepturi au şomerii români în Marea Britanie Posted: 17 May 2010 12:51 PM PDT  Angajaţii români disponibilizaţi în plină criză pot primi salarii compensatorii dacă au muncit legal cel puţin doi ani în Regatul Unit.
Angajaţii români care au lucrat legal în Marea Britanie cel puţin doi ani au dreptul la plăţi com pensatorii de la angajatorul care-i disponibilizează în această perioadă de criză economică.
Aşa atrage atenţia ataşatul pe probleme de muncă al Ambasadei României la Londra, care a transmis autorităţilor române un document ce conţine o serie de sfaturi bune de urmat de către conaţionalii noştri aflaţi la muncă în Regatul Unit.
Astfel, angajaţii români trebuie să ştie că legislaţia britanică îl obligă pe patronul care face disponibilizări la plata unor sume compensatorii minime - care pleacă de la aproape 450 de euro, pentru angajaţii mai tineri de 22 de ani, şi pot ajunge până la 13.500 de euro, în cazul angajaţilor care au îm plinit 61 de ani.
Dacă angajatorii se află în insolvenţă sau în incapacitate de plată, sa lariaţii pot cere plăţile compensatorii de la Serviciile de Insol venţă ale statului.
Protecţia, garantată de stat
Concret, în Regatul Unit, nivelul plăţilor com pensatorii se calculează în func ţie de vârsta şi de salariul fostului angajat, dar şi de durata contractului de muncă. Însă, statul britanic stabileşte prin lege doar sumele minime pe care angajaţii dis ponibilizaţi trebuie să le primească. Ceea ce înseamnă că patronii cu dare de mână le pot oferi foştilor salariaţi şi sume mai mari.
Totuşi, plăţile compensatorii care trec de 30.000 de lire sterline (aproximativ 35.000 de euro) vor fi impozitate. Dacă patronul refuză să plătească aceste compensaţii, angajaţii se pot adresa Tribunalelor de Muncă.
Diplomaţii români atrag a - tenţia că există şi o serie de categorii de angajaţi care nu au dreptul la plăţi compensatorii. Este vorba despre lucrătorii casnici, despre cei angajaţi în gospodăria unor membri de familie, despre pescarii plă tiţi în natură, funcţionarii publici, membrii forţelor armate sau despre personalul Camerei Lorzilor şi Camerei Comunelor din Parlamentul britanic.
Acestora li se adaugă a numite categorii de ucenici, cei cu contracte pe perioadă determinată, încheiate înainte de 1 octombrie 2002, dar şi angajaţii unui guvern străin cărora le este aplicabilă legislaţia britanică.
Preaviz pe banii patronului
La fel ca şi angajatorii români, patronii din Anglia pot face reduceri de personal din cauza crizei, dar sunt obligaţi să notifice acest lucru din timp. Pe lângă sumele compensatorii, ei trebuie să le acorde foştilor salariaţi o perioadă minimă de preaviz, cuprinsă între o săptămână şi un an, în funcţie de vechimea în mun că a acestora din urmă.
În unele cazuri, angajaţii pot să nu mai vină la muncă în preaviz, plătiţi fiind. După concediere, angajaţii trebuie să mai primească salariile restante şi banii pe concediul de odihnă neefectuat.
În cazul în care acceptă ofertele alternative de mun că ale angajatorului, salariaţii beneficiază de o perioadă de probă de o lună pentru a se decide dacă le convine jobul sau solicită plăţile compensatorii. Patronii sunt, de asemenea, obligaţi să-i selecteze o biectiv pe an gajaţii care urmează să fie concediaţi.
„Salariile compensatorii trebuie plătite automat angajaţilor concediaţi (...). Dacă angajatorul refuză, se poate face plângere în faţa Tribunalelor de Muncă.",
Ambasada României la Londra
GARANTATE DE STAT
Plăţi minime pentru şomajul tehnic
Şi angajaţii români trimişi în şomaj tehnic de patronii britanici au o serie de drepturi, mult mai „avantajoase" decât cele garantate de legislaţia din România.
Astfel, potrivit oficialilor misiunii diplomatice a ţării noastre la Londra, angajatorii britanici pot dispune întreruperea temporară a activităţii sau reducerea numărului de ore de muncă, pe fondul crizei. În această perioadă însă, angajaţii primesc, de cele mai multe ori, acelaşi salariu, chiar dacă nu lucrează.
„Contractele de muncă pot conţine şi prevederi care permit întreruperea activităţii fără plata drepturilor salariale, situaţie în care angajaţii primesc, totuşi, plăţi minime garantate (Guarantee Pay)", susţin oficialii români.
Aceste plăţi pot fi făcute pentru o perioadă de maximum cinci zile de întrerupere a ac tivităţii, timp de trei luni. Iar suma maximă oferită de angajator e de aproape 123 de euro pentru cele cinci zile nelucrate. E drept că, în anumite situaţii, contractele de muncă pot prevedea acordarea unor sume mai mari, fără a depăşi însă tariful orar plătit în mod obişnuit.
Salariaţii care vor să beneficieze de aceşti bani trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, se arată în documentul ambasadei. Astfel, aceştia trebuie să fi lucrat continuu, pentru cel puţin o lună, la actualul patron, să fie disponibili pentru muncă şi să nu refuze nicio o altă ofertă alternativă de muncă, inclusiv activităţi care nu sunt specificate în contractul de muncă. Autorităţile britanice nu oferă însă aceste plăţi minime dacă întreruperea ac tivităţii a fost cauzată de o grevă, avertizează diplomaţii.
123 de euro
este suma minimă garantată de stat pentru cinci zile de şomaj tehnic neplătit Romanian-Portal News
Sursa: evz.ro 
|
Claim Your Bonus Points Now!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu