Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana

---

• De ce s-a supărat Rusia pe România
• Reprezentanta României la Miss Universe, favorita publicului în semifinală
• Proteste în Spania împotriva deportării rromilor: "Francezii, noii nazişti"
• Ambasadorul SUA Mark Gitenstein: Sunt foarte dezamagit de decizia BNR de a emite o moneda cu patriarhul Miron Cristea

De ce s-a supărat Rusia pe România Posted: 20 Aug 2010 06:41 AM PDT Scandalul de spionaj declanşat la începutul acestei săptămâni între Moscova şi Bucureşti ar putea face parte dintr-o bătălie geostrategică. Unii analişti au pus arestarea diplomatului român pe seama apropiatului referendum din Moldova, alţii spun că ar fi vorba de un exerciţiu de imagine al FSB. „Scandalul de spionaj provocat de expulzarea diplomaţilor român şi rus este legat de Republica Moldova. Schimbul agenţilor secreţi este cauzat de indignarea Moscovei faţă de creşterea influenţei României asupra Moldovei, teritoriul care s-a aflat mult timp în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse", scrie „Novaia Gazeta". „Pentru a ieşi de sub dominaţia Rusiei, liderii din Moldova ar putea urma exemplul lui Mihail Saakaşvili", comentează publicaţia rusă. Autoproclamatul ministru de Externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, este de părere că situaţia actuală din Moldova e rezultatul activizării forţelor proromâneşti. „Practic, toţi liderii moldoveni sunt cetăţeni ai României, prin ei, Bucureştiul încearcă să-şi exercite influenţa. Deci, principali agenţi secreţi ai României sunt preşedintele şi premierul moldovean", consideră Iastrebciak, citat de „Novaia Gazeta". Înfrângerea comuniştilor, îndepărtarea de la cârmă a lui Voronin şi venirea la putere la Chişinău a Alianţei prooccidentale au fost văzute la Moscova ca o bătălie pierdută în războiul de menţinere a influenţei în spaţiul ex-sovietic pe care şi-l revendică. Decriptarea rusă Acum, că se apropie un nou moment important al acestui război - referendumul de la 5 septembrie pentru modalitatea de alegere a preşedintelui şi alegerile parlamentare care ar putea hotărî direcţia în care se va îndrepta Republica Moldova pe termen lung - se dă ce-a de-a doua bătălie. Dacă anul trecut Rusia a folosit în această operaţiune serviciile secrete moldovene şi aparatul de partid al lui Voronin, acum, după ce s-a schimbat regimul, a fost nevoită să iasă la atac. Ca să fie clar ce se află în spatele scandalului de spionaj, şeful comisiei pentru afaceri externe din Dumă (camera inferioară a Parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a ţinut să precizeze: „Până acum nu s-a observat implicarea României în jocuri şi ambiţii geopolitice. Ea are un interes special pentru Republica Moldova, dar este dificil de dovedit că are interese speciale în ceea ce priveşte Rusia, mai ales în domeniul informaţiilor". Deputatul rus a subliniat pentru postul de radio Russkaia Slujba Novostei că  „România este o ţară care are şi aşa relaţii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Republicii Moldova, pe care Bucureştiul - cel puţin prin actualul ei preşedinte - nu o consideră un stat suveran şi nici măcar nu a trecut la recunoaşterea formală a graniţei dintre cele două state, în ciuda faptului că formal este vorba despre graniţa externă a UE". Pagube economice Konstantin Kosaciov a mai avertizat că spirala conflictului diplomatic se poate extinde în plan economic. „Daca se va constata că pretenţiile Rusiei sunt fundamentate, iar ale României nu, acest lucru poate genera o înrăutăţire a relaţiilor bilaterale, cu repercusiuni nu numai asupra politicului, ci şi asupra economiei", a spus parlamentarul rus. „Rusia şi România au suficiente probleme nerezolvate, care impun delicateţe, iar faptul că, acum, Bucureştiul face interesele altora, care nu au legătură cu cele proprii, ni se pare uluitor, jignitor şi nu are darul de a îmbunătăţi relaţiile noastre", a subliniat Kosaciov. Spălarea imaginii FSB Arestarea pe motiv de spionaj a diplomatului Gabriel Grecu a fost un bun prilej de răzbunare pentru Moscova şi pentru aderarea României la NATO şi pentru acceptarea Bucureştiului a scutului american antirachetă, spun unii experţi occidentali. Dar acestea sunt probleme colaterale pe care de obicei diplomaţia rusă nu le discută cu cea română, ci direct cu cea de la Washington, susţin alţii. La vremea respectivă, MAE rus s-a mulţumit doar să protesteze civilizat. Acest episod a mai putut fi folosit de serviciile secrete ruse care în ultima vreme au avut numai eşecuri pe linie - atentatele separatiştilor caucazieni în inima capitalei, desconspirarea spionilor ruşi din SUA - să arate că nu dorm şi că prind agenţii care „lucrează pentru NATO". Agenţia americană de analiză Stratfor notează că „este posibil ca raportul FSB referitor la desconspirarea lui Grecu de către contactul său rus să ascundă de fapt adevăratele surse şi metode folosite de ruşi pentru a-l identifica pe român, cum ar fi o sursă umană sau interceptarea. De asemenea, această poveste ar putea acoperi un agent rus infiltrat în cadrul serviciilor de informaţii române, care ar fi alertat Moscova în legătură cu activităţile presupusului spion român. Având în vedere istoria României, de fost satelit sovietic, agenţii români de spionaj au fost antrenaţi de KGB, iar serviciile ruse de informaţii au surse infiltrate adânc în interiorul multor agenţii de spionaj est-europene, inclusiv din România". Analiştii de la Stratfor sunt de părere că aceste arestări şi expulzări reciproce de suspecţi de spionaj între Rusia şi România probabil  nu se vor opri în curând şi ar putea chiar să devină mai frecvente, în condiţiile unei intensificări a competiţiei între Occident şi Rusia pentru extinderea influenţei în Europa de Est, în special în ceea ce priveşte Republica Moldova. Urmări După expulzările reciproce a doi diplomaţi şi avertismentul dur dat Bucureştiului, miercuri, de către Ministerul rus de Externe, analiştii se întreabă dacă lucrurile se vor opri aici sau dacă vor escalada. "Până acum nu s-a observat implicarea României în jocuri şi ambiţii geopolitice. Ea are un interes special pentru Republica Moldova, dar este dificil de dovedit că are interese speciale în ceea ce priveşte Rusia, mai ales în domeniul informaţiilor." Konstantin Kosaciov deputat rus "Practic, toţi liderii moldoveni sunt cetăţeni ai României, prin ei, Bucureştiul încearcă să-şi exercite influenţa." Vladimir Iastrebciak oficial transnistrean Relaţiile cu Moscova: din lacul rusesc în puţul spionajului Expulzarea diplomatului român, Gabriel Grecu, din Rusia, pe motiv de „activităţi ostile la adresa Federaţiei Ruse" , este doar cel mai recent dintre incidentele care au tensionat relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti  în ultimii 20 de ani. Relaţia pragmatică cu Rusia pe care au promovat-o - cel puţin la nivel declarativ - toţi liderii români de după 1989 a rămas un obiectiv în hârtiile de diplomaţie externă ale ţării noastre. Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit căruia Marea Neagră este un „lac rusesc", amplasarea bazelor americane în România, susţinerea aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO şi rapiditatea cu care România a acceptat găzduirea unor elemente ale scutului anti-rachetă american pe teritoriul său au atras critici dure din partea Kremlinului. Vizitele oficiale efectuate rând pe rând de premierul Radu Vasile, în 1999, de premierul Adrian Năstase cinci ani mai târziu, ori vizita preşedintelui Traian Băsescu în 2005, care trebuiau să impulsioneze relaţiile economice dintre cele două ţări şi să dea un avânt relaţiilor politice nu au avut rezultate remarcabile. Exporturile româneşti în URSS, ce se ridicau la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, au scăzut constant, ajungând anul trecut la 632 de milioane de dolari. Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Federaţia Rusă semnat la Moscova în 2003 n-a reuşit nici el să înfiripe o „amiciţie" între Moscova şi Bucureşti. De „îngroparea" relaţiilor de prietenie ruso-române a fost acuzat chiar preşedintele Băsescu. După vizita din februarie 2005 la Moscova, unde l-a asigurat pe liderul de la Kremlin de atunci, Vladimir Putin, că bazele americane  în România nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, şeful statului român a condamnat public Pactul Ribbentrop-Molotov, iritând Rusia. Sinergie în lac rusesc Şase luni mai târziu, preşedintele Băsescu aflat într-o vizită la San Francisco a făcut celebra declaraţie despre „lacul rusesc". „Marea Neagră este tratată ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-aţi dat seama până acum?". În 2006, un an mai târziu, tot în America, Băsescu avertiza că „Gazprom este mai eficient decât Armata Roşie în a demonstra dependenţa Europei faţă de resursele ruseşti". Consecinţele? La "Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat" de la Bucureşti, din iunie 2006, proiect de suflet al liderului român, Rusia şi-a trimis doar ambasadorul de la Bucureşti. Aflat în 2008 la final de mandat, preşedintele Putin a participat la Summit-ul NATO de la Bucureşti, având şi o întâlnire cu preşedintele Băsescu. Putin l-a invitat pe Băsescu în Rusia, însă vizita nu s-a concretizat nici până în prezent. În iarna lui 2008, Băsescu declara diplomaţilor români că se poate vorbi despre un semieşec în relaţia cu Rusia. Anul trecut, premierul Putin a părut că-l ia peste picior pe Băsescu transmiţându-i un mesaj prin intermediul unui reporter TVR. „Vă rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din România şi după aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei. E bună oferta? Sper că aţi consemnat-o", a declarat Putin râzând. Dincolo de comentarii, rămân câteva lucruri concrete: primul, România plăteşte cel mai mare preţ pentru metrul cub de gaze naturale importate din Rusia. În schimb, Rusia deţine importante companii din industria metalurgică din România: Alor Oradea, Artrom Slatina, Republica S.A. Bucureşti şi Tepro Iaşi. Bătălii duse prin intermediul mass-mediei Reţinerea diplomatului român Gabriel Grecu, acuzat de Moscova de spionaj, a beneficiat şi de o mediatizare rar uzitată în astefel de cazuri. În general, astfel de incidente nu ajung subiect de presă, ci doar la cunoştinţa autorităţilor competente din ţările implicate, iar persoanele declarate non-grata sunt expulzate fără ca opinia publică să afle.  Filmul arestării lui Grecu a fost prezentat, marţi, de postul de televiziune Rossia-24 (fost Vesti), în deschiderea tuturor jurnalelor de ştiri. Acest spectacol tv a încălcat tratatele internaţionale privind statul diplomatic. Atunci când serviciile secrete prind un spion încearcă să obţină mai multe informaţii de la el, nu fac circ. Articole la comandă? A urmat o serie de articole în mai multe publicaţii ruse, curios foarte asemănătoare, despre pretenţiile teritoriale ale României asupra unei părţi din teritoriul Ucrainei şi despre ambiţiile Bucureştiului de a anexa „un stat intreg, Moldova, membru CSI". Nu este uitat nici episodul procesului dintre România şi Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pe tema împărţirii platoului continental al Mării Negre. „Cu ajutorul justiţiei europene, România a realizat deja anexarea unei părţi din teritoriul Ucrainei din perimetrul Insulei Şerpilor, unde s-a aflat cândva o bază militară rusească", scrie site-ul Forum msk. „Pravda" adaugă şi faptul că Ucraina ar putea pierde şi alte insule din zona Deltei Dunării. Politologul ucrainean Vitali Kulilk a declarat pentru agenţia Regnum că „tentativa de a atrage Kievul în acest conflict nu este ceva nou. Forţele ruseşti au încercat în mai multe rânduri să lanseze o campanie antiromânească în ţara noastră", a precizat Kulilk. Kievul dansează cazacioc Conflictul diplomatic cu Rusia dă curaj Ucrainei să-şi spună păsurile legate de România.  Şeful biroului de presă al MAE de la Kiev, Oleg Voloşin, a avertizat că Ucraina nu mai are de gând să accepte concesii teritoriale în disputele ei cu România. „Nu mai intenţionăm să acceptăm concesii ciudate şi nefondate acordate Bucureştiului. Vrem ca, în sfârşit, să se înţeleagă că graniţele Ucrainei nu vor fi niciodată modificate", a spus el precizând că Ucraina urmăreşte cu atenţie afirmaţiile membrilor PRM care cer reintegrarea unor teritorii ucrainene în România. Romanian-Portal News Sursa: adevarul.ro

Reprezentanta României la Miss Universe, favorita publicului în semifinală Posted: 20 Aug 2010 06:35 AM PDT Emoţii mari la Las Vegas pentru cele mai frumoase 83 de femei din lume, printre care şi românca Oana Paveluc. În această dimineaţă a avut loc semifinala concursului Miss Univers, în urma căreia vor fi alese doar 15 concurente, care se vor bate pentru mare titlul. Numele norocoaselor vor fi făcute publice, însă, peste trei zile, când va avea loc finala de la La Vegas, scrie realitatea.net. În semifinală, cele 83 de concurente au avut două probe: prezentarea costumului de baie şi defilarea în rochie de seară. La Las Vegas, românca Oana Paveluc şi-a câştigat numele de alint Beauty, fapt ce confirmă că este una dintre favorite pentru finala din 23 august. În semifinală, a încercat să cucerească juriul cu un costum de baie lila şi o rochie de seară de culoare verde, pentru care a primit aplauzele publicului atunci când a intrat pe scenă. Oana Paveluc a împlinit 19 ani chiar în cantonamentul din Las Vegas. Este foarte pupulară printre concurente, mai ales după ce a câştigat un concurs de gătit şi a reuşit să strângă cele mai multe fonduri, vânzând limonadă pe străzile oraşului. Înainte să fie desemnate cele 15 finaliste, fetele trebuie să treacă şi de câteva interviuri cu membrii juriului. Sursa foto:www.universe.com Romanian-Portal News Sursa: romanialibera.ro

Proteste în Spania împotriva deportării rromilor: "Francezii, noii nazişti" Posted: 20 Aug 2010 06:31 AM PDT Diferite asociaţii de ţigani spaniole au criticat dur politica dusă de autorităţile franceze contra reţinerii şi deportării ţiganilor români şi bulgari, pe care au comparat-o cu activitatea naziştilor şi cu expulzările din secolul al XV-lea. Preşedintele fundaţiei Union Romani, Juan de Dios Ramirez-Heredia, a comparat deportările ţiganilor din taberele ilegale din Franţa cu acţiunile naziştilor. "La fel ca şi în lagărele de concentrare, forţele de securitate dau buzna de dimineaţă, separând copiii, bărbaţii de-o parte şi femeile şi copiii de alta", a comparat Ramirez-Heredia situaţiile. Acesta a insistat asupra necesităţii parlamentarilor francezi de a-şi "asuma responsabilitatea ca reprezentanţi ai voinţei populare", întrebându-se: "Cum te poţi numi deputat şi în acelaşi timp să accepţi ca astfel de lucruri să se întâmple?" Ramirez-Heredia a avut numai cuvinte de laudă la adresa deputatului Jean-Pierre Grand, coleg de partid cu Sarkozy, care a făcut primul comparaţia dintre deciziile politice ale preşedintelui francez în problema ţiganilor şi raidurile naziste în comunităţile de evrei din Franţa ocupată în Al Doilea Război Mondial. "Cei care am vizitat lagăre de concentrare şi exterminare din Al Doilea Război Mondial, am văzut cum arătau locurile în care erau separaţi bărbaţii de femei şi copii şi cuvintele deputatului Grand nu ni se par exagerate", a spus preşedintele Union Romani. Conform lui Ramirez-Heredia, mai multe caravane de ţigani au blocat circulaţia pe artere importante din Franţa şi cele mai importante patru asociaţii ale rromilor din ţara vecină lucrează la o strategie de ripostă la actele Guvernului Franţei de acum înainte. "Este minimul ce pot să-l facă, doar aşa întreaga societate va conştientiza tragedia prin care trec copiii şi familiile inocente de ţigani, dintre care unii trăiesc în Franţa de 15 ani, unde şi-au născut copiii şi unde i-au dat la şcoală", a mai spus Ramirez, care a făcut un apel public la asociaţiile de ţigani din întreaga Europă pentru a fi prezente la manifestarea publică din 4 septembrie, din Paris. La rândul său, directorul Fundaţiei Secretariatului Ţigănesc, Isidro Rodriguez, a avertizat că Guvernul francez "încalcă drepturi fundamentale ale omului" deportând ţiganii în România. "Cu astfel de decizii, se pare că ne întoarcem în secolul al XV-lea, când se expulzau ţiganii. Au trecut şase secole şi continuăm să facem acelaşi lucru", a spus Rodriguez, care este de părere că "nu se poate răspunde astfel situaţiei, incriminând un întreg colectiv şi nici nu se pot trimite mesaje cetăţenilor care asociază automat ţiganii cu infracţionalitatea, ilegalitatea şi cerşetoria". Romanian-Portal News Sursa: adevarul.ro

Ambasadorul SUA Mark Gitenstein: Sunt foarte dezamagit de decizia BNR de a emite o moneda cu patriarhul Miron Cristea Posted: 20 Aug 2010 06:26 AM PDT "Sunt foarte dezamagit de hotararea Bancii Nationale a Romaniei de a emite moneda comemorativa ce-l infatiseaza pe patriarhul Miron Cristea", a afirmat vineri ambasadorul american la Bucuresti, Mark Gitenstein, potrivit unui comunicat primit din partea misiunii diplomatice a SUA. In cursul diminetii, Muzeul Holcaustului din Statele Unite a criticat din nou decizia BNR de a nu retrage moneda comemorativa ce-l infatiseaza pe patriarhul Cristea, despre care afirma ca  a avut vederi antisemite si a militat pentru alungarea evreilor din Romania. Actiunile patriarhului Cristea din perioada "in care a indeplinit functia de prim-ministru, mai exact rolul avut in retragerea cetateniei unui numar de peste 225.000 de evrei romani, nu pot fi ignorate. Ele contrazic devotamentul sau religios declarat si trebuie analizate alaturi de contributiile sale pozitive la istoria Romaniei in calitate de patriarh", sustine ambasadorul Gitenstein. Diplomatul american reaminteste faptul ca "multe organizatii din Romania si din Statele Unite ale Americii si-au exprimat deja dezaprobarea fata de emiterea monedei. Faptul ca unii dintre romani au fost surprinsi de aceste critici demonstreaza fie necunoasterea, fie insensibilitatea lor la evenimentele istorice petrecute aici, bine documentate". "Multumita unor organizatii precum Institutul Elie Wiesel, Romania si poporul roman au facut progrese considerabile in acceptarea trecutului si, chiar si astazi, raman increzator ca aceste progrese vor continua", precizeaza ambasadorul SUA. Joi, BNR a declarat ca moneda a fost emisa la solicitarea expresa a Patriarhiei Romane, pentru a marca dubla celebrare a celei de-a 125-a aniversari a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane si respectiv a implinirii a 85 de ani de la infiintarea Patriarhiei Romane. Pentru celebrarea acestor evenimente, BNR a realizat o dubla emisiune numismatica in care sunt cuprinse o moneda de aur si cinci monede de argint, reprezentand simboluri ale Bisericii Ortodoxe Romane. Radu Ioanid: Sunt socat de decizia Bancii Nationale La inceputul lunii august, Radu Ioanid, director in cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, s-a declarat "socat" de decizia bancii centrale de a emite o moneda pentru comemorarea fostului conducator al Bisericii Ortodoxe Romane. Potrivit lui Ioanid, patriarhul Miron Cristea, care a fost si prim-ministru al Romaniei intre anii 1938-1939, este cel responsabil cu revizuirea legii cetatenei, prin care aproximativ 225.000 de evrei - respectiv 37% din populatia evreiasca din tara - au fost deposedati de cetatenia romana. Ioanid a cerut astfel BNR retragerea monedei, printr-o scrisoare privata transmisa, pe 29 iulie, guvernatorului Mugur Isarescu. Numai 6.000 de evrei mai traiesc astazi in Romania, mentioneaza AP, precizand ca aproximativ 300.000 de evrei si tigani au fost exterminati in tara noastra in timpul Holocaustului. Romanian-Portal News Sursa: hotnews.ro

You are subscribed to email updates from Stiri romanesti, stirile zilei, stiri de ultima ora, arhiva stiri To stop receiving these emails, you may unsubscribe now.	Email delivery powered by Google
Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610