Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana

Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana


Activitatea deputaţilor în 2010 - certuri şi blocaje

Posted: 28 Dec 2010 03:26 AM PST

camera-deputatilorActivitatea Camerei Deputaţilor în 2010 a fost marcată de numeroase blocaje, în urma luptei politice dintre reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei, certurile degenerând până la îmbrânceli chiar la tribuna Parlamentului, iar disputele mutându-se inclusiv în instanţele de judecată.

Deputaţii s-au concentrat pe disputele politice şi mai puţin pe dezbaterea legilor, astfel încât multe au trecut prin adoptare tacită, iar altele au fost adoptate pe bandă rulantă, pe ultima sută de metri.

Parlamentarii PNL şi PSD au părăsit de multe ori şedinţa protestând fie faţă de nerespectarea regulamentului, fie faţă de faptul că nu le-au fost acceptate amendamentele, fie că şedinţa era condusă de Roberta Anastase căreia i-au cerut insistent demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Pe o perioadă de două luni, Biroul Permanent al Camerei nici nu a putut să funcţioneze, fiind blocată intrarea în dezbatere a 200 de iniţiative legislative, iar forul legislativ a avut de dezbătut în 2010 şapte moţiuni simple şi patru moţiuni de cenzură. O a cincea moţiune de cenzură, depusă ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, nu a mai ajuns să fie dezbătută, după ce parlamentarii PNL şi-au retras semnăturile de susţinere a demersului.

În prima sesiune parlamentară din acest an, deputaţii au dezbătut 396 iniţiative legislative, dintre cele mai importante fiind modificarea legii ANI care fusese declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, legile Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, rămase restante din 2009, legea lustraţiei cerută de revoluţionari şi în urgentarea căreia s-a implicat Roberta Anastase, Statutul funcţionarilor publici.

Legea educaţiei naţionale propusă de ministrul Daniel Funeriu a trecut şi ea de Camera Deputaţilor, după îndelungi dezbateri la Comisia de învăţământ şi în plen, fiind contestată de PNL şi PSD pe motiv că permite minorităţilor naţionale să înveţe istoria şi geografia României în limba maternă.

Deputaţii s-au străduit în gol să modifice şi să adopte această lege deoarece Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru varianta iniţială, atunci când a ajuns la Senat. Abia la sfârşitul anului a ajuns la promulgare, după mai multe contestări la Curtea Constituţională. Guvernul a fost luat pe nepregătite atunci când prima contestaţie la Curtea Constituţională a fost aprobată de această instituţie, deoarece Executivul s-a aflat în imposibilitatea de a decide, în acest caz, care este procedura de urmat, mai ales că opoziţia depusese şi o moţiune de cenzură, procedură nefinalizată după ce moţiunea şi-a pierdut susţinerea. Situaţia a fost rezolvată în favoarea puterii, opoziţia contestând legea din nou.

Alte legi adoptate de Camera Deputaţilor în prima sesiune parlamentară se referă la parteneriatul public-privat, paşapoartele electronice, colectarea selectivă a deşeurilor, poliţia locală, pescuitul şi acvacultura.

Opoziţia a acţionat prin depunerea unui număr de cinci moţiuni simple împotriva miniştrilor Muncii, Agriculturii, Transporturi şi Finanţelor de atunci, Mihai Şeitan, Mihail Dumitru, Radu Berceanu şi, respectiv, Sebastian Vlădescu, şi a actualului ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. Toate au fost respinse.

Dar, punctul culminant al disputelor l-a reprezentat numirea unui judecător la Curtea Constituţională, deoarece deputaţii PDL, UDMR, pe de o parte, şi cei ai PSD, PNL, de cealaltă parte, s-au certat şi s-au îmbrâncit într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor care s-a prelungit până noaptea târziu.

PSD l-a propus pentru această funcţie pe Valer Dorneanu, care a întrunit mai multe voturi decât candidatul PDL Ştefan Minea, dar, în opinia democrat-liberalior, voturile nu au fost suficiente. Aşa s-a ajuns la situaţia ca deputaţi ai opoziţiei şi ai puterii să se împingă şi să strige la tribuna Camerei, unii pentru a împiedica desfăşurarea şedinţei, alţii pentru a determina numirea lui Ştefan Minea ca judecător, miza fiind mare deoarece toate legile importante au ajuns să fie supuse judecăţii Curţii Constituţionale. În cele din urmă, Ştefan Minea a fost numit prin Hotărâre a Camerei judecător la Curtea Constituţională.

Tot în prima sesiune parlamentară, 18 deputaţi au schimbat partidul, cei mai mulţi părăsind PSD şi PNL pentru a se îndrepta fie către PDL, fie spre aşa-zisul grup al independenţilor format din parlamentarii UNPR.

Constituirea grupului independenţilor a fost vehement criticată de PSD şi PNL, care au acuzat PDL că încurajează dezertarea politică pentru a destrăma partidele de opoziţie. De altfel, opoziţia a apelat tot la Curtea Constituţională, care a dat din nou câştig de cauză puterii.

Astfel, conflictul dintre opoziţie şi putere s-a adâncit în Camera Deputaţilor, şedinţele desfăşurându-se cu lungi intervenţii în care reprezentanţii PSD şi PNL au acuzat-o pe Roberta Anastae de încălcarea Regulamentului Camerei. Ei au solicitat suspendarea ei pe o perioadă de 15 zile de la lucrările Camerei, au ameninţat-o cu plângere penală pentru abuz în serviciu, dar aceste lucruri nu au fost concretizate. Anastase i-a acuzat, în schimb, de trădare naţională şi a spus că PSD şi PNL fac o alianţă "malefică".

În şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din prima sesiune a anului au fost schimbate conducerile TVR şi SRR, astfel încât Alexandru Sassu (PSD) a fost înlocuit cu Alexandru Lăzescu (Preşedinţie), iar Maria Ţoghină (PNL) cu Demeter Andras Istvan (UDMR), schimbări contestate de opoziţie.

Guvernul şi-a asumat, în luna iunie, răspunderea în Parlament pe pachetul de legi anticriză, respectiv pe proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar care prevedea tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor şi pe legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care se referea la eliminarea pensiilor speciale. Moţiunea de cenzură depusă cu acest prilej de opoziţie şi intitulată "Opriţi genocidul social!" a fost respinsă de Parlament, deşi a fost dezbătută în timp ce în faţa Palatului Parlamentului protestau câteva mii de sindicalişti, iar unii parlamentari PDL au votat în favoarea ei.

Au fost cinci deputaţi PDL, printre care Teo Trandafir, Daniel Oajdea, Clement Negruţ şi Mircia Giurgiu, care au votat alături de opoziţie, fosta vedetă de televiziune fiind printre cei care şi-au exprimat satisfacţia votului îmbrăţişând-o pe colega sa din PSD Aura Vasile. Toţi au fost sancţionaţi declarativ de conducerea partidului de guvernămînt, dar nu şi pe linie de partid.

Blocajul în activitatea Camerei Deputaţilor a continuat şi în sesiunea parlamentară de toamnă, scandalul amplificându-se în şedinţa din 15 septembrie, când a fost adoptată legea pensiilor. PSD şi PNL s-au retras de la şedinţă, iar, la miezul nopţii, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a supus la vot legea, declarând-o adoptată. Opoziţia a acuzat-o pe Anastase că a furat voturile şi a indicat înregistrarea video a şedinţei, în care Roberta Anastase a spus că sunt 170 de deputaţi care au votat legea, deşi în sală erau doar 80.

Anastase a contracarat aceste atacuri, acuzându-i pe social-democraţi că au cerut 127 miliarde de lei pentru a pleca din sală la momentul votului. "127 de miliarde de lei a costat fuga PSD de la votul pensiilor", a spus Anastase, în plen.

Ponta şi Anastase au ajuns să se acuze reciproc, în Parlament, că sunt "hoţi" şi "inculpaţi". "Domnişoara Roberta Anastase, pentru mine sunteţi un inculpat de astăzi şi atunci când în România va exista justiţie, veţi plăti pentru ce aţi făcut", i-a spus liderul PSD Robertei Anastase. "Vă rog să vă controlaţi vocabularul, nu sunteţi la raliuri. Pentru mine sunteţi un inculpat astăzi", a replicat Anastase.

Timp de trei luni, opoziţia a boicotat lucrările Camerei Deputaţilor, solicitând demisia Robertei Anastase. PNL şi PSD nu s-au prezentat la 15 sedinţe consecutive ale Biroului Permanent şi peste 200 de iniţiative legislative nu au putut să intre în dezbatere. Camera Deputaţilor şi-a desfăşurat şedinţele în prezenţa deputaţilor opoziţiei doar când lucrările au fost conduse de vicepreşedintele Ioan Oltean (PDL).

Puterea şi-a rezolvat problema modificând Regulamentul astfel încât să nu mai fie necesar cvorumul de prezenţă pentru desfăşurarea şedinţelor Biroului Permanent. O altă modificare a Regulamentului a fost aceea de a permite constituirea grupului independenţilor, aparţinând UNPR, ceea ce va duce, în sesiunea de anul viitor, la schimbarea configuraţiei politice din Biroul Permanent, iar opoziţia nu va mai deţine majoritatea.

Anastase a renunţat pentru câteva săptămâni la conducerea şedinţelor Camerei, lăsându-i locul lui Oltean, dar, apoi, având susţinerea necondiţionată a PDL, a revenit la prezidiu.

Până la sfârşitul sesiunii, opoziţia nu a renunţat să ceară demisia lui Anastase. PSD a anunţat în 21 septembrie că a depus la Parchetul ICCJ o plângere penală în cazul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, şi a secretarului Sever Voinescu, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în declaraţii publice.

Nici apelul la acceptarea unui moratoriu pentru 30-45 de zile, făcut de către preşedintele Traian Băsescu în Parlament, nu a dus la deblocarea activităţii Camerei Deputaţilor. Ca soluţie de compromis în cazul legii pensiilor, şeful statului a decis retrimiterea legii în Parlament, invocând inechitatea egalizării vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi. Legea pensiilor a fost până la urmă adoptată cu modificarea cerută de şeful statului: vârsta de pensionare de 63 de ani la femei şi de 65 de ani la bărbaţi.

PNL şi PSD au depus, în a doua sesiune, două moţiuni simple, pe tema Agriculturii şi a Ministerului Muncii, care au fost respinse.

Pe fondul blocajului în activitatea Camerei, mai multe legi au fost adoptate tacit, termenul pentru dezbaterea lor fiind depăşit, între acestea o propunere legislativă a lui Silviu Prigoană care desfiinţa un canal al TVR, memorandumul suplimentar de înţelegere între UE şi România, modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor, modificări ale legii învăţământului.

Deoarece dezbaterea legilor în Camera Deputaţilor a fost întârziată de boicotul opoziţiei, deputaţii PDL, UDMR, independenţi şi ai minorităţilor naţionale au ajuns ca, începând din a doua jumătate a lunii octombrie, să adopte, în absenţa opoziţiei, în fiecare şedinţă de vot final, câte 50 - 70 de proiecte de lege.

Această grabă a dus la greşeli din partea PDL care a votat, la indicaţia "cu degetul în sus" a liderului grupului, în favoarea a două propuneri legislative privind reducerea TVA la 5% pentru produsele alimentare şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2000 lei, legi care contraveneau politicii Guvernului Boc ce tocmai majorase TVA la 24%.

Preşedintele Traian Băsescu i-a criticat pe parlamentarii partidului de guvernământ şi a îndreptat situaţia, retrimiţând legile în Parlament pentru a fi respinse.

Deputaţii PDL nu au respectat indicaţiile premierului Emil Boc şi ale şeful statului nici în cazul solicitărilor Parchetului de extindere a urmăririi penale şi de încuviinţare a percheziţiei informatice a fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi şi au respins aceste cereri. Emil Boc i-a adunat în şedinţă pe deputaţii partidului de guvernământ pentru a le spune să voteze pentru ca justiţia să fie lăsată să se pronunţe, dar reprezentanţii PDL nu au respectat, la votul secret, această poziţie. Traian Băsescu a comparat cazul Monica Iacob Ridzi cu acela al lui Adrian Năstase, arătând că şi ea se ascunde de justiţie după Parlament.

PDL mai are să se pronunţe şi în cazul solicitării privind arestarea deputatului democrat-liberal Dan Păsat, însă Comisia juridică, al cărei preşedinte este Daniel Buda (PDL), a amânat cu o lună acest caz, care va fi tranşat anul viitor.

Printre legile adoptate de Camera Deputaţilor în a doua sesiune se află şi proiectul accelerării soluţionării proceselor, o ordonanţă de modificare a programului "Prima casă", reexaminarea legii fondului de mediu, ordonanţa privind măsuri pentru diminuarea şomajului în 2010, completarea Ordonanţei privind Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul referitor la trusoul pentru nou născuţi, ratificarea scrisorii de intenţie cu FMI, reexaminarea legii combaterii traficului de persoane.

În ultima săptămână a sesiunii, până de Crăciun, parlamentarii au lucrat până noaptea târziu pentru a termina înainte de sărbători proiectul de buget pe 2011.

În şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din ultima sesiune a anului, Guvernul şi-a asumat răspunderea, mai întâi, pe Legea educaţiei, iar, în decembrie, pe legea salarizării şi legea cadru a salarizării, la care opoziţia a depus câte o moţiune de cenzură, care nu au avut însă succes.

Ultima şedinţă a Legislativului din anul 2010 a fost marcată de o premieră dramatică: pentru prima oară în Parlamentul României, în timpul dezbaterii unei moţiuni de cenzură, un bărbat, angajat al TVR, s-a aruncat de la balconul din sala de plen, în semn de protest faţă de măsurile luate de guvernanţi. Iar moţiunea de cenzură a primit zero voturi.

Romanian Portal News
Sursa: mediafax.ro


Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea bugetului de stat

Posted: 28 Dec 2010 03:23 AM PST

traian_basescu_1Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2011.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat şi decretele de promulgare a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, a Legii - cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, marţi, că legea bugetului de stat pe 2011 este constituţională, după ce a respins o sesizare depusă de PNL. Liberalii argumentaseră, în demersul de contestare a legii la Curtea Constituţională, că bugetul votat de majoritatea parlamentară este unul 'anormal', care nu face niciun bine niciunei categorii sociale şi nu poate asigura ieşirea din recesiune şi revenirea la creşterea economică în 2011.

De asemenea, CCR a mai decis că sunt constituţionale şi legea salarizării unitare pe anul 2011 şi legea-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, respingând astfel sesizările depuse de PNL şi PSD.

Pe 14 decembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi asupra proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a bugetarilor.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, şi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, informează Administraţia Prezidenţială.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi că ordonanţa 50 privind contractele de credit pentru consumatori este constituţională.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 23 decembrie, legea de modificare a ordonanţei 50/2010, cu 134 de voturi pentru, 71 împotrivă şi 12 abţineri.

La finalul votului, liberalul Eugen Nicolăescu a anunţat că grupul PNL va contesta legea la Curtea Constituţională, întrucât 'întruneşte mai multe elemente de neconstituţionalitate'.
OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori nu se aplică contractelor în derulare, cu excepţia faptului că se statuează inclusiv la aceste contracte eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată, a precizat, pe 23 decembrie, vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, deputatul Adrian Niţu. Contractele adiţionale semnate rămân în vigoare, în cazul în care nu sunt atacate de client sau de bancă.

Romanian Portal News
Sursa: agerpres.ro


Un român a fost medaliat pentru eroismul său în Canada

Posted: 28 Dec 2010 03:20 AM PST

george_rusuGeorge Rusu, un român, în vârstă de 23 de ani, stabilit de şase ani în Canada, a primit medalia Carnegie pentru eroism, după ce, în noiembrie 2009, a salvat o femeie de atacul unui agresor care o ameninţa cu cuţitul, anunţă publicaţia Ottawa Citizen.

Românul, angajat al unui lanţ de magazine din Ottawa, a primit vestea că a fost premiat exact în ziua în care împlinea 23 de ani. "Sunt foarte bucuros că am primit acest premiu, este cea mai bună zi de naştere", a povestit George, care s-a dus apoi imediat să-şi sune mama, care este încă în România. "Este foarte fericită pentru mine, a început să plângă", s-a destăinuit George, jurnaliştilor.

În noiembrie 2009, Brenda Van Leyen, în vârstă de 47 de ani, a fost atacată cu un cuţit de fostul ei iubit, Claude Legare, în vârstă de 49 de ani. Atacatorul a înjunghiat-o pe femeie în stomac, în spate şi în gât. Rusu a auzit ţipetele femeii, a ieşit din magazinul în care lucra şi l-a imobilizat pe moment pe Legare. A fost însă şi el înjughiat, în piept. Românul a reuşit să fugă atunci în interiorul magazinului şi să apeleze Poliţia iar intervenţia sa a reuşit să-i salveze viaţa Brendei.

"Mă bucur că am putut salva viaţa cuiva. Viaţa mea nu s-a schimbat însă prea mult de la acel eveniment", a povestit, modest, George Rusu.

Medalia Carnegie pentru eroism se acordă celor care şi-au riscat viaţa pentru a salva sau pentru a încerca să salveze viaţa unor alte persoane. "Cei premiaţi părăsesc o zonă în care sunt în siguranţă şi intră într-o arie de un pericol extrem. Îşi riscă viaţa", a explicat Doug Chambers, directorul de afaceri externe al comisiei care acordă acest premiu.

Alături de medalia care îi va aminti tânărului român toată viaţa faptul că a salvat viaţa unui om, acesta va primi şi un cec în valoare de 5.000 de dolari americani.

Romanian Portal News
Sursa: libertatea.ro


O romanca din Berlin si-a aruncat în zăpadă nou-născutul, de la etaj

Posted: 28 Dec 2010 03:13 AM PST

ambulanta_zapada_germaniaO romanca de 20 de ani din Berlin-Charlottenburg si-a aruncat bebelusul nascut de Craciun pe fereastra, in zapada, potrivit Hotnews.

Copilul nu a murit din cauza cazaturii, ci mai tarziu, la spital. Medicii legisti au stabilit cauza mortii nou-nascutului ca fiind inghetul. „Copilul era dezbracat, afara era prea frig", scrie Morgenpost.de. Pe numele mamei, Adriana B., care ar lucra ca prostituata intr-un bar din zona, a fost emis mandat de arestare.

„Exista suspiciunea unei lovituri cauzatoare de moarte", a declarat marti o purtatoare de cuvant a procuraturii din Berlin. Pe moment, nu exista indicii ca mama ar suferi de vreo boala psihica, a mai precizat ea.

In dupa-amiaza zilei de 26 decembrie, niste chiriasi din blocul de locuinte de pe Kaiser-Friedrich-Strasse au auzit scancete venind din curtea aflata in spatele blocului. Mariola M. isi petrecea Craciunul la prietenul ei. „Mai intai am crezut ca vreo pisica a cazut de pe geam in zapada si s-a ranit" a declarat femeia de 50 de ani, venita anul acesta din Polonia la Berlin, ca sa lucreze ca asistenta medicala.

Cei doi au iesit in curte si au gasit langa trepte, in zapada, „un bebelus gol-golut, care tipa".

L-au luat repede, l-au dus in locuinta lor si l-au invelit in paturi, ca sa-l incalzeasca. La scurt timp, a venit si ambulanta, care l-a transportat de urgenta la spital. Copilul insa n-a mai putut fi salvat, el a murit ca urmare a scaderii sub limita a temperaturii sale corporale, dupa cum s-a stabilit la autopsie. La ora 17.45, a fost alarmata si politia.

In urma anchetei la fata locului, politia a dedus ca nou-nascutul a fost aruncat de la etaj. La etajul 1 al casei locuia Adriana B., care a recunoscut ca a nascut singura si si-a aruncat copilul de la etaj. Impotriva femeii a fost emis mandat de arestare. Nimeni dintre vecini nu pare insa s-o fi cunoscut pe romanca, sau pe vreunul din chiriasii care s-au perindat prin locuinta ocupata momentan de aceasta. „De doi ani de zile, la sonerie nu e trecut nici un nume, mereu se afla in ea oameni noi" a povestit o vecina, publicatiei Tagesspiegel.de.

Alti vecini se mira de ce femeia a recurs la solutia criminala, cand in Berlin sunt organizate patru „cutii postale" pentru bebelusii nedoriti de parinti, alte doua aflandu-se nu departe, la Tempelhof si Spandau. In aceste nise incalzite si amenajate cu scutece pot fi depusi bebelusii. Cand sertarul este inchis, se lasa putin timp mamei sa se indeparteze, pastrandu-si anonimitatea, apoi se declanseaza automat o alarma, in interiorul institutiei.

Aceste asa-numite „Babyklappen" au fost infiintate pe langa spitale, organizatii caritative si religioase, pentru a preveni uciderea nou-nascutilor nedoriti de mame.

Acuzatia care i se aduce, de lovitura cauzatoare de moarte ii poate aduce o condamnare de cel putin cinci ani. Circumstanta atenuanta, de „stres psihic", aplicata imediat dupa nastere mamelor de copii extraconjugali, a fost eliminata din legislatia germana in anul 1998.

Romanian Portal News
Sursa: romanialibera.ro


Ernest Grunfeld, primul român care a evoluat în NBA, a cîştigat aurul olimpic cu "naţionala" Statelor Unite: "Mă consider român!"

Posted: 28 Dec 2010 03:06 AM PST

ernest_grunfeldNăscut la Satu Mare şi emigrat în America în '64, actualul preşedinte al lui Washington Wizards îşi aminteşte cu plăcere de partidele de fotbal de lîngă Someş şi de excursiile la Marea Neagră

Un interviu în Statele Unite se planifică din timp. Mai ales cînd de partea cealaltă a receptorului se află preşedintele lui Washington Wizards, un om care se plimbă între Coastele de Est şi Vest ale ţării şi schimbă fusurile orare mai des ca pe şosete.

După cîteva zile de aşteptare, vine însă şi răspunsul mult aşteptat: "Domnul Grunfeld aşteaptă azi să-l suni". Mesajul e transmis de Brian Sereno, directorul de comunicare. Cel care pînă să-ţi ofere un număr de telefon din 7 cifre, căruia trebuie să-i adaugi doar prefixul SUA, 001, şi cel al Washington-ului, 661, are misiunea de a te informa că omul numărul 1 în club are un program încărcat.

La Bucureşti este ora 17. Scazi 7 şi obţii ora din Washington DC. "Ernie" Grunfeld tocmai a luat micul dejun.

- Domnule Grunfeld, mai ştiţi româneşte?
- Nu prea am ştiut niciodată. Ştiu doar maghiara pentru că am locuit lîngă graniţa cu Ungaria.

- Ce vă mai amintiţi despre ţara în care v-aţi născut?
- Am încă în minte imaginea oraşului Satu Mare, ştiu că mergeam în vacanţe cu părinţii la Marea Neagră. Mă distram pe cinste în fiecare zi cu prietenii mei. Jucam toată ziua fotbal lîngă Someş. Ştii rîul ăsta, nu?

- Da. Dar dacă vă plăcea atît de mult fotbalul, cum de aţi devenit jucător de baschet profesionist?
- Toţi cei din New York jucau baschet, aşa că m-am apucat şi eu. Trebuia să mă integrez în noua comunitate.

"Am plecat la 9 ani"

- Acolo aţi ajuns prima dată după ce aţi emigrat?
- Da, am plecat în '64, cînd aveam doar nouă ani. Făceam parte dintr-o familie de evrei. Trebuia să ajungem iniţial în Israel. Dar tatăl meu s-a gîndit că în America există mai multe oportunităţi. Am copilărit în Queens.

- Cu ce se ocupau părinţii?
- Alexandru, tatăl meu, avea un magazin de confecţii în Satu Mare. După ce am traversat Oceanul, a fost zugrav doi ani, timp în care a adunat destul de mult cît să-şi deschidă o afacerea asemănătoare cu aceea din România. Mama mea, Livia, l-a ajutat.

Părinţii au supravieţuit Holocaustului


- Spuneaţi în urmă cu ceva timp: "Da, exista antisemitism în România înainte să plec".
- Eram prea mic să realizez, dar asta mi-am dat seama din ce mi-au spus părinţii mei. Amîndoi au fost supravieţuitori ai Holocaustului. România era o ţară comunistă, dar a trecut atît timp. Lucrurile s-au schimbat cu siguranţă.

- În America aţi întîlnit astfel de prejudecăţi?
- Niciodată!

- Care a fost prima impresie despre "tărîmul făgăduinţei"?
- Am simţit că pornesc într-o nouă aventură. Faptul că nu cunoşteam limba m-a tras un pic înapoi, dar după un an m-am simţit integrat.

- Şi totuşi, de unde pasiunea pentru baschet?
- După şcoală, mergeam cu tata în parc şi mă băgam şi eu la joc alături de ceilalţi copii. Eram un atlet bun, eram înalt pentru vîrsta mea şi mi-a plăcut foarte mult acest joc de echipă.

N-a mai venit în România

- Sînteţi primul român din NBA.
- Într-adevăr, primul, dar nu şi ultimul pentru că după mine a jucat şi George Mureşan. Chiar la Wizards.

- Noi îi spunem Ghiţă Mureşan. Dar vă consideraţi român?
- Sînt român! M-am născut şi am copilărit acolo. Îmi pare rău că nu cunosc limba.

- Aţi revenit vreodată în ţara natală?
- Chiar dacă am călătorit mult prin Europa, prin Asia, n-am ajuns niciodată în România.

- Se cîştigă bine din baschet în America?
- În prezent, salariul mediu în NBA este de 5 milioane de dolari pe an, cînd jucam eu era doar vreo 350.000. Dar nu mă plîng. Am cîştigat îndeajuns cît să-mi ofer mie şi familiei o viaţă bună.

"Încasările NBA cresc"


- E criză financiară şi în baschetul american?
- Criza a afectat întreaga lume, dar văd că NBA încă o duce bine. Încasările cresc de la un an la altul pentru că este o formă de entertainment la mare căutare.

- Există o reţetă a succesului acolo?
- Multă, multă muncă! Sînt norocos că am ajuns unde sînt, dar n-a fost deloc uşor. Tatăl meu îmi spunea mereu: "Dacă munceşti din greu, numai lucruri bune ţi se vor întîmpla!".

- Aurul olimpic cucerit în '76 la Montreal reprezintă vîrful carierei?
- Categoric, mai ales că alături de colegii mei formam o echipă tînără. Aveam doar 20 de ani. Presiunea era imensă pentru că toată lumea aştepta medalia pe care Statele Unite o pierduse cu patru ani în urmă.

- Vă mulţumesc, domnule Grunfeld. O ultimă întrebare, chiar nu mai ştiţi nici un cuvînt în româneşte?
- (Într-o română puţin stîlcită) Nu ştiu româneşte! (rîde) Cunoşti aceste cuvinte, nu?

"Al doilea război mondial a prins-o pe mama în Budapesta. Se ascundea prin beciuri pentru a supravieţui"
Ernest Grunfeld

"Mureşan a fost bun, era înalt, dar ştia să şi arunce la coş. În plus, era un jucător extrem de popular în vestiar şi printre fani"
Ernest Grunfeld

"Am jucat împotriva lui Michael Jordan şi am condus echipe care i-au fost victime. El a fost cel mai bun jucător din istoria NBA!"
Ernest Grunfeld

"Nu ştiu prea multe despre baschetul românesc, cunosc doar că federaţia încearcă din răsputeri să promoveze acest sport"
Ernest Grunfeld

Fiul joacă pentru România
Dan Grunfeld (26 de ani), băiatul preşedintelui celor de la Wizards, a primit în ianuarie 2009 cetăţenia română pentru a putea evolua în "naţionala" de baschet a României. El a fost timp de două luni în lotul celor de la New York Knicks înainte de a veni în Europa, unde a jucat trei sezoane la Valencia şi Valladolid. În prezent, el joacă în Israel, la Bnei Hasharon. "Sînt bucuros şi mîndru că a ales România!", spune Grunfeld senior.

A auzit de "Haghi"
Ernest Grunfeld spune că pe lîngă baschet îi plac şi alte sporturi şi că îl cunoaşte pe Hagi. "Joc tenis, înot şi mă uit la soccer, adică fotbal european. Ştiu că România l-a avut pe <<Haghi>>, cel mai bun jucător din istorie. Am urmărit Campionatul Mondial din Africa de Sud şi mă uit la meciurile din Premier League. Însă îmi place cum joacă Barcelona".

Knicks şi Bucks înainte de Wizards
Retras în 1986, Grunfeld a fost timp de trei ani comentator sportiv. Din 1989, el a devenit secund la New York Knicks, însă un an mai tîrziu a fost numit director executiv, apoi a devenit manager general, iar în '96 preşedinte. În perioada 1999-2003 a fost manager general la Milwaukee Bucks, după care a fost angajat la Washington, unde în prezent ocupă funcţia de preşedinte.


18 e locul ocupat de Grunfeld în top 30 al conducătorilor din NBA, realizat de către SB Nation Basketball

12.916 minute a strîns Grunfeld în NBA pentru cele trei echipe la care a evoluat

C.V. Ernest Grunfeld

Data naşterii: 24 aprilie 1955
Înălţime: 1,98 metri
Selecţionat în NBA în 1977, de Milwaukee Bucks
Echipe: Milwaukee Bucks (1977-1979), Kansas City Kings (1979-1982), New York Knicks (1982-1986)
Puncte pe meci: 7,4
Assist-uri pe meci: 2,0
Recuperări pe meci: 2,6
Medaliat cu aur la JO de la Montreal (1976)

Romanian Portal News
Sursa: gsp.ro


Niciun comentariu: