Zi de Zi

Zi de Zi

Muresenii, din nou liderii seriei

Posted: 21 Mar 2010 03:58 PM PDT

Divizionara secunda de fotbal FCM Targu-Mureş a inregistrat sambata cea mai categorica victorie din aceasta editie a campionatului, prima din retur, invingand cu scorul de 4-0 pe Minerul Lupeni. Golurile formatiei lui Cosmin Bodea au fost inscrise de Luput, care a transformat o lovitura de pedeapsa in minutul 6, Stere (minutele 48 si 59) si Dan Roman, in minutul 71.

 

Repriza intai, dominata de gazde

 

Daca in prima etapa a returului disputata pe teren propriu au pierdut în faţa FC Argeş, scor 0-2 prin doua goluri primite în debutul fiecarei reprize, de aceasta data muresenii au fost cei care au reuşit sa puncteze la inceputul ambelor reprize. Mult mai motivati, in fata unui adversar care nu a confirmat forma buna din primele doua partide, ambele castigate, gazdele au dominat partida de la un cap la altul. Faptul ca o concurenta pe posturi poate fi benefica echipei s-a adeverit si rezultatul confirma acest lucru.

La una dintre primele faze ale partidei, în minutul 6, fundasul oaspetilor Câmpean il faulteaza din spate pe Dan Roman, scapat spre poarta din centrul careului. Luput transforma cu siguranta lovitura de pedeapsa, inscriind primul gol al returului pentru echipa targumureseana. Oaspetii ies mai decis la joc dar nu reusesc sa-si creeze situatii clare de gol. O faza importanta s-a consumat tot la poarta hunedoreana in minutul 23, cand portarul Hotoboc a retinut un balon in afara careului, în calitate de ultim aparator. Lovitura libera a trecut insa peste poarta. Minerul a echilibrat jocul dar apararea din fata lui Danalache este la post. Dealtfel, "minerii" nu au reusit sa-si creeze nicio ocazie clara la poarta adversa. In minutul 28 sutul lui Dan Roman ocoleste de putin cadrul portii, la fel si cel al lui Szilagyi, care a patruns frontal dupa o actiune personala. De partea cealalta, oaspetii au expediat cateva suturi de la distanta, la mare distanta de poarta.

 

Spectacol dupa pauza

 

La reluare, gazdele sunt decise sa transeze soarta partidei pentru a nu avea emotii in fata unui adversar care obtinuse doua victorii in primele doua etape. Dorinţa lui N'Kongue de a înscrie un prim gol pentru noua sa echipa nu s-a materializat, dar acesta a devenit coator la doua dintre golurile care aveau sa urmeze. În primul minut de la reluare acesta a patruns frontal în careu, dar sutul sau a ocolit de puţin poarta. S-a revansat dupa doar doua minute, când i-a oferit o pasa de gol capitanului Stere, care a trimis cu siguranta pe langa Hotoboc. Dupa alte zece minute, tot camerunezul patrunde pe partea dreapta în careu, şuteaza bine, Hotoboc respinge, doar pana la Dan Roman, care ridica scorul la 3-0. Formatia din Lupeni tine mingea la mijlocul terenului, dar nu reuseste in continuare sa se apropie periculos de poarta lui Danalache. Dupa ce Stere, venit din spate, este semnalizat eronat în ofsaid la o faza în care scapase spre poarta adversa, capitanul muresenilor reusesete dubla în minutul 71 la o faza prelungita de atac, dupa ce sutul lui Vancea a fost respins de Hotoboc. La 4-0, în minutul 79 tot Vancea este faultat clar la 8 metri de poarta, dupa ce si-a depasit adversarul, insa centralul a considerat ca la acest scor nu se impune un penalty. Partida se incheie cu un nou sut de putin peste poarta a lui Dan Roman si o victorie reconfortanta a muresenilor care, profitand de pasul gresit al Univarsitatii Cluj revin in fotoliul de lider.

 

 

Show la final oferit de conducatoral Minerului

Oaspetilor li s-a interzis sa dea declaratii de catre cel care a contestat arbitrajul si evolutia echipei sale, preşedintele de onoare, Cornel Resmerita, primarul municipiului Lupeni. „Le-am promis o primă de 1.000 euro daca nu pierd. La pauza era 1-0 şi le-am dublat prima la 2.000. Evolutia lor a fost însa sub orice critica, sa se descurce mai departe", au fost cuvintele lui Cornel Resmerita. Acesta a oferit un real spectacol dupa partida, dupa care a trimis autocarul echipei la Lupeni fara „pasageri", lasându-si echipa lânga vestiarele stadionului din Târgu-Mures, impreuna cu antrenorul sau, Petre Gigiu. Un personaj controversat, ca multi altii din lumea politica, şi nu numai, s-a aliniat celorlalti contestatati conducatori de cluburi ai fotbalul românesc. „Am mai facut meciuri slabe dar aşa ceva nu s-a mai pomenit nici când jucam am în judeteana. Am pierdut la una dintre fruntaşe, au fost peste noi, trebuie sa acceptam realitatea. Nu iese întotdeauna asa cum ne dorim", s-a auzit o voce din tabara oaspetilor, care incepeau sa dea telefoane pentru a rezolva deplasarea. Aceasta s-a rezolvat la interventia conducerii FC Municipal.

 

 

"Am realizat un joc bun dupa un început mai greu de retur. Ma bucura evolutia echipei si rezultatul. Cred ca suntem pe drumul bun si sper ca în continuare sa reusim jocuri la fel de bune si sa câstigam tot ceea ce este posibil. Ne asteapta în continuare meciuri grele, chiar daca adversarele sunt cotate mai slab în clasament. S-a putut constata ca nu mai exista echipe slabe, orice echipa poate sa încurce socotelile. Lupta pentru promovare ramâne deschisa, cred ca se va disputa pâna în ultimele etape între patru, cinci echipe", a declarat la sfarsitul jocului antrenorul FC Municipal, Cosmin Bodea.

 

 

Caseta tehnica:

Brigada de arbitrii condusa de Sorin Tarcea din Timisoara, ajutat la cele doua tuse de Iulius Timar (Marghita-Bihor) si Ciprian Dansa (Oradea) a condus urmatoarele formatii:

FC Municipal: Danalache, Miclaus, Balau, Luput, Szilagyi, Bitis, Vartic, Anton ('62 M. Roman), Stere, D. Roman ('72 Sfârlea), N'Kongue ('67 Vancea). Antrenor: Cosmin Bodea.

Minerul: Hotoboc, E. Popa ('23 Sulea), Campean ('67 Cozma), Ciolca, Corcoveanu, Omoduemuke, Kalai, M. Gheorghe, Pepenar ('79 Diaconescu), Missinga, Itu. Antrenor: Petre Gigiu.

 

Suturi la poarta: 18-6

Suturi pe poarta: 8-0

Cornere: 10-4

Ofsaiduri: 8-1

Cartonase galbene: 1-3

Au înscris: Luput (min. 6 penalty), Stere (min. 48 si 71), D. Roman (min. 59).

 

 

Rezultatele etapei

Jiul Petroşani - Fortuna Covaci 0-3 (nedisputat)

CSM Rm. Vâlcea - Şimleul Silvaniei 4-0

FCM Tg Mureş - Minerul Lupeni 4-0

FC Argeş - CS Otopeni 2-0

Mureşul Deva - G.M.CFR Craiova 2-0

Arieşul Turda - FC Baia Mare 0-0

U Cluj - FC Bihor Oradea 1-2

Drobeta Tr. Severin - Dacia Mioveni 0-3 (nedisputat)

UTA Arad - a stat

 

 

Clasamentul

1. FCM Târgu Mures 19 10 7 2 29-14 37

2. FC Argeş Piteşti 19 12 1 6 30-16 37

3. UTA Arad 18 9 8 1 25-10 35

4. Dacia Mioveni 19 9 8 2 25-12 35

5. Universitatea Cluj 19 9 6 4 29-14 33

6. Jiul Petroşani 18 7 5 6 21-20 26

7. CS Otopeni 19 7 7 5 31-21 25

8. GM CFR Craiova 19 5 9 5 20-21 24

9. CSM Rm. Vâlcea 18 5 8 5 31-22 23

10. Silvania Şimleu 19 6 5 8 18-28 23

11. FC Bihor Oradea 19 5 7 7 26-26 22

12. Arieşul Turda 19 6 2 11 22-28 20

13. Minerul Lupeni 19 4 7 8 15-25 19

14. Mureşul Deva 19 5 4 10 14-29 19

15. FC Baia Mare 19 4 6 9 15-29 18

16. Drobeta Tr Severin 19 5 2 12 12-34 17

17. Fortuna Covaci 19 4 4 11 22-36 16

 

„Vine, vine, Iepurasul!” în gradinitele muresene

Posted: 21 Mar 2010 03:56 PM PDT

20 de copii din grupa mijlocie a Gradinitei cu Program Prelungit nr. 16 din Târgu-Mures, coordonati de educatoarele Mirela Ungur si Cristina Balogh, au pregatit vineri, 19 martie, desene pentru concursul „Vine, vine, Iepurasul!", organizat de Compania Nationala Posta Româna prin Directia Regionala de Posta Brasov, în parteneriat cu SC Romfilatelia SA. „Concursul este destinat copiilor care au vârsta sub sapte ani, care au posibilitatea sa câstige marele premiu, o excursie de doua persoane la Disneyland Paris, oferita de Romfilatelia pâna la sfârsitul anului 2010", a precizat Claudia Mândru, angajata în cadrul serviciului vânzari din cadrul Oficiului Judetean de Posta Mures. Îndrumati si încurajati de cele doua educatoare, prichindeii au dau frâu liber imaginatiei, realizând, în mai putin de o ora, desene care mai de care mai frumoase, tema aleasa de majoritatea copiilor fiind Sarbatorile Pascale.

Termenul limita pentru expedierea desenelor este 3 aprilie 2010, la adresa Oficiul Postal Brasov 1, Casuta postala 100, Brasov. Pe lânga marele premiu,organizatorii concursului vor mai acorda trei premii pentru cele mai reusite desene expediate din judetul Mures.

Ecologizarea malurilor, o munca de Sisif...

Posted: 21 Mar 2010 03:54 PM PDT

Oamenii încep sa pretuiasca sanatatea doar dupa ce o pierd, spune o vorba din popor bazata, sa recunoastem, pe realitate. Nu reprezinta o noutate faptul ca preventia este un cuvânt cunoscut de prea putini români, iar foarte multi semeni de-ai nostri merg la doctor doar când sunt deranjati de vreo durere sau când simt ca ceva nu e în regula. De obicei, când e prea târziu pentru a se mai face ceva...

Din nefericire, foarte multi dintre noi procedeaza similar si când vine vorba despre ocrotirea mediului înconjurator. Batjocorita aproape 365 de zile într-un an, natura îsi gaseste protectori printre cetatenii simpli de prea putine ori, de obicei cu ocazia Zilei Internationale a Mediului si Ecologiei, Zilei Mondiale a Apei sau Zilei Internationale a Biodiversitati, când se organizeaza diverse activitati specifice atât în paduri, cât si pe malurile râurilor, locurile unde au loc, de regula, picnicurile. Ce lasa petrecaretii în urma, fara niciun fel de respect fata de natura dar si fata de cei care urmeaza sa vina în aceleasi locuri... nu e greu de ghicit: PET-uri, cutii de conserve, pungi, resturi ale festinului si multe alte gunoaie. Tone întregi de mizerii care se degradeaza si ajung, inevitabil, în circuitul apei, pe care o consumam apoi la robinet...

În acest sens mi se pare salutara initiativa ministrului mediului Borbely Laszlo, care a propus, recent, ca elevii sa aiba în materia scolara o materie obligatorie care sa le arate viitorilor adulti, printre altele, si cum sa se comporte atunci când sunt în natura. Revenind la apele noastre, vineri, Directia Apelor Mures a organizat, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, o actiune de ecologizare si igienizare a malurilor din zona cartierului Aleea carpati, la care au participat foarte multi elevi, prescolari si studenti din Târgu-Mures. Felicitari organizatorilor si participantilor si rusine celor care au murdarit, murdaresc si vor continua, sunt sigur, sa murdareasca spatiile verzi, în loc sa le ocroteasca!

 

Forum de afaceri româno-turc la Camera de Comert si Industrie

Posted: 21 Mar 2010 03:50 PM PDT

Camera de Comert si Industrie (CCI) Mures si Junior Chamber International (JCI) organizeaza marti, 23 martie, de la ora 11.00, un forum de afaceri româno - turc, în preambulul celui mai mare eveniment de business organizat vreodata în Târgu-Mures, „Târgu-Mures Business Days". „Forumul este organizat cu ocazia venirii la Târgu-Mures a vicepresedintelui european JCI, turcul Tugrul Akay. În afara de firmele cu investitie straina de capital din Turcia, la întâlnire sunt asteptate toate firmele care au deja sau doresc sa initieze relatii de afaceri cu parteneri din Turcia", a declarat Vasile Pop, presedintele CCI Mures. "Cu ocazia vizitei lui Tugrul Akay la Târgu-Mures, Junior Chamber International Târgu-Mures doreste sa promoveze investitiile turcesti de succes din judetul nostru. Credem cu tarie ca relatiile bune între tarile noastre si exemplele de success al investitilor turcesti din judetul nostru pot constitui un puternic factor inspirational si vor genera acea scânteie motivationala care poate dinamiza mediul de afaceri si atrage si alte investitii în zona, atât de necesare pentru relansarea economica a regiunii", a precizat Laszlo Pacso, presedintele JCI Târgu-Mures.

Evenimentul se va desfasura la sediul CCI Mures din Târgu-Mures, str. Primariei nr. 1, etajul 1, sala 109. Participantii vor primi un voucher de reducere la "Târgu-Mures Business Days" si vor beneficia de numeroase surprize placute.

Magazinele filatelice au disparut de pe raza judetului Mures

Posted: 21 Mar 2010 03:50 PM PDT

Zeci de colectionari din tara si de peste hotare si-au dat intalnire sambata la Targu-Mures, la Targul Colectionarilor, pentru a vedea care sunt ultimele noutati in materie de produse filatelice.

Muresenii au putut admira obiecte rare, colectii de filatelie, numismatica, carti postale, cartele telefonice, insigne, bilete de tren, acte vechi, ceasuri, precum si alte produse de anticariat pastrate in conditii optime. Aflat la cea de a opta editie, evenimentul desfasurat pe holul Casei de Cultura Mihai Eminescu din Targu-Mures a gazduit un numar de 70 de colectionari din tara, dar si din Germania, Austria, Italia si Ungaria. "Ideea acestui targ a pornit din anul 2004 cand am fost la targurile de la Brasov si am zis sa facem si noi targul colectionarilor. Acestia expun de la timbre pana la obiecte de arta si antichitati. Aici se pot vedea colectionari care isi completeaza colectiile, dar si care isi lichideaza colectiile. Exista acel schimb intre colectionari de timbre sau achizitii prin bani", a declarat Dan Pisau, presedintele Asociatiei Filatelistilor din judetul Mures.

Colectionarii spun ca au deprins aceasta pasiune inca din perioada copilariei, iar pe parcursul anilor au adunat sute sau chiar mii de vederi, monede, timbre sau alte obiecte. Printre cele mai vechi exponate ale targului au fost moneda romana, moneda care a circulat in Romania in perioada Austro-Ungara, dar si acte vechi francate cu timbrele din perioada Austro-Ungara. Presedinteloe filatelistilor mureseni sustine ca targurile si magazinele filatelice din alte orase sunt singurele surse de unde colectionarii din judetul Mures pot obtine noutati in domeniul filatelic. "Filatelistii mureseni au o mare nemultumire, pentru ca magazinul filatelic care apartinea de Posta Romana si singurul magazin al judetului a fost desfiintat din 2004, iar colecionarii mureseni umbla prin alte targuri din tara sa-si completeze colectia. Ei sunt privati de a fi la curent cu noutatile filatelice, decat prin magazine filatelice din Bacau, Bucuresti, Brasov sau prin comanda la Bucuresti la Rompresfilatelia", a mai spus Pisau. In prezent, in clubul filatelistilor mureseni au mai ramasi inscrisi 25 de colectionari din aproape 2000 cati au fost in anii trecuti.

Proiectul Legii Educatiei provoaca nemultumirile profesorilor

Posted: 21 Mar 2010 03:49 PM PDT

Proiectul propus de Ministerul Educatiei aduce modificari in durata anilor de invatamant, in ceea ce priveste numarul de elevi din ciclurile prescolar, gimnazial si liceal, dar si la numarul de ore pe care elevii le vor petrece la scoala. Astfel, elevii vor avea 20 de ore pe saptamana in cazul claselor I-IV, 26 la gimnaziu si 30 de ore la liceu. Sunt prevazute modificari in notarea elevilor, dar si in criteriile de admitere la liceu si in examenele de bacalaureat.

Una peste alta, se anunta vremuri tensionate pentru cei implicati in invatamant. "Eu personal sunt impotriva grevei. Avem o multime de lucruri de facut, pregatirea bacalaureatului, evaluarea nationala la clasa a VIII-a, pentru admiterea la liceu si daca se mai face si aceasta greva, ne da activitatea cu totul peste cap", a fost de parere Simion Bui, directorul Colegiului National "Al. Papiu Ilarian" din Targu-Mures. In concluzie, instabilitatea invatamantului romanesc continua.

 

 

 

Protest fata de atitudinea Ministerului

"Sunt probleme pe care noi le-am acumulat, si din pacate se manifesta o lipsa a dialogului, dintre putere si partenerii sociali, ceea ce ne determina ca joi, 25 martie, sa participam la mitingul de la Bucuresti, unde ne vom spune punctul de vedere privind aceste probleme. In paralel, in judetul Mures, vor avea loc dezbateri privind Legea Educatiei, statutul personalului didactic, deoarece nu vorbeste nimeni de acest apect, cuprins in acest proiect. Astazi, nu se vor pune note in catalog, tot ca o masura de protest fata de atitudinea Ministerului Educatiei fata de partenerii sociali, fata de aceasta perdea pusa in fata noastra, privind sprijinul educatiei, si alte masuri pe care ei le iau impotriva invatamantului si a lucratorilor din acest domeniu. Este prevazuta pentru 22 aprilie o greva de o zi, chiar cu finalizarea, in luna iunie, a unei greve generale."

Ioan Sacarea, presedintele Filialei Mures a Federatiei Sindicale "Spiru Haret"

 

 

Directorul scolii cunoaste mai bine realitatea

"In mare parte sunt de acord cu acest proiect propus pentru Legea Educatiei, dar exista si anumite aspecte ale acestui proiect care ma nemultumesc. Aici ma refer la presedintele Consiliului de Administratie, care trebuie sa fie directorul scolii si nu alta persoana, dupa cum e specificat in acest proiect propus. Ca exemplu concret, la Colegiul Papiu o treime din consiliu este format din trei profesori, trei parinti si trei din partea Consiliului Local, unul dintre acestia urmand sa fie si presedintele si nu directorul. Eu sustin ca, presedintele Consiliului de Administratie trebuie sa fie directorul, deoarece el cunoaste mai bine realitatea din scoala."

Simion Bui, directorul Colegiului National "Al. Papiu Ilarian"

 

 

Sindicalistii sunt sceptici

"Suntem sceptici ca acest proiect propus pentru Legea Educatiei, va cuprinde ceva in plus fata de cel posta pe site-ul Ministerului, si ne ingrijoreaza anumite aspecte. In primul rand, in Consiliul de Administratie al unitatii scolare, sa fie o treime parinti, o treime din scoala si o treime din partea Consiliului Local, ceea ce inseamna ca nu se vor putea tine niciodata aceste consilii de administratie, deoarece in momentul de fata, face parte din acest consiliu doar unul singur din partea Primariei. Va dati seama ca Primaria trebuie sa delege, doar in Targu-Mures, aproape 300 de oameni, sa participe in consiliile de administratie a scolilor. Ei nu vin, deoarece fara bani, nu-si va asuma nimeni luarea vreunei decizii de impartirea banilor, sau de gestionarea acestora."

Ioan Sacarea

 

 

Nemultumiri privind numarul elevilor

"Este o treaba care nu este gandita privitor la numarul de copii. Se ia in calcul 15 copii pentru grupa pregatitoare, 25 pentru clasa I, 30 pentru liceu, si numarul de elevi e mai mic de la clasele de pornire pana la cea care urmeaza, ceea ce nu mi se pare corect. Sunt anumite aspecte care inca nu sunt lamurite, si probabil ca ele vor ramane tot asa", sustine Sacarea.

 

 

Nu-i tot una unde faci clasa a IX-a

"O alta nemultumitre fata de acest proiect propus pentru Legea Educatiei este legata de restructurarea anilor de liceu, prin trecerea clasei a IX-a in cadrul gimnaziului si optez pentru liceul de patru ani, si nu cum este specificat in actualul proiect. Ei spun ca se vor da anumite teste pentru intrarea la liceu, care sa includa doar clasa a X-a, a XI-a si a XII-a. E foarte greu datorita logisticii in primul rand, si atunci ma intreb cum iei o clasa a IX-a de la Papiu si o dai unei scoli generale? Nu-i tot una sa faci clasa a IX-a la Toaca sau in Targu Mures."

Simion Bui

 

 

Cand n-ai bani, nu faci reforma

"Cel mai grav lucru este dat de faptul ca acum, cand traversam o criza economica, cand nu ai bani se vine cu aceasta reforma. Noi am avut bani, am avut crestere economica, si atunci trebuia facuta aceasta reforma a invatamantului, si nu acum cand nu ai bani, si te apuci sa vii cu tot felul de modificari, clasa pregatitoare la clasele I-IV, clasa a IX-a la gimnaziu. Parca toate aceste lucruri se fac cu o intentie, si nu pentru a se face pasi inainte."

Ioan Sacarea

Alinierea la standardele UE, obiectivul Consiliului Judetean Mures

Posted: 21 Mar 2010 03:48 PM PDT

 

Cotidianul Zi de zi va prezinta un scurt rezumat al Master Planului pentru sectorul de apa si canal al judetului Mures, întocmit ca prim document pentru viitorul pachet al documentatiei Cererii de finantare din Fonduri de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu pentru proiectul „Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare în judetul Mures", care este în curs de finalizare si are o valoare de 110.875.967 euro.

Urmeaza ca pâna la termenele de conformare stabilite în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeana, toate autoritatile publice locale de la nivelul judetului Mures sa continue eforturile de a gasi resursele financiare necesare pentru elaborarea si implementarea altor proiecte care sa duca la obtinerea unei infrastructuri si a unor servicii de alimentare cu apa si canalizare, în conformitate cu parametrii de calitate stabiliti în Directivele Comunitatii Europene.

 

Obiectivele proiectului

 

Strategia POS Mediu pentru finantarea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata" reprezinta o continuare a Strategiei ISPA, actualizata în anul 2003, la care au fost adaugate prioritatile din Tratatul de Aderare, tinându-se cont totodata de angajamentele asumate în timpul procesului de negociere.

Obiectivul general al proiectului consta în stabilirea unei strategii locale pentru dezvoltarea sectoarelor de apa si ape uzate, pentru a fi în conformitate cu obligatiile generale negociate de România în cadrul procesului de aderare si post-aderare. Principalele obiective ale proiectului se refera la asigurarea conformitatii cu legislatia nationala si a Uniunii Europene, în cadrul perioadelor de tranzitie, acestea fiind agreate de tara noastra si UE pentru sectorul de mediu:

Obiectivul 1: implementarea Directivei UE nr. 91/271/CEE, transpusa în legislatia nationala prin Hotarârea Guvernului nr. 352/2005, modificata prin HG nr. 188/2002, referitoare la colectarea si epurarea apelor uzate urbane si evitarea deversarii apelor reziduale neepurate în apele curgatoare naturale;

Obiectivul 2: conformitate cu Directiva UE nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, transpusa în legislatia nationala prin Legea nr. 458/2002 cu privire la apa potabila, modificata prin Legea nr. 311/2004.

Planul de investitii pe termen lung pentru judetul Mures a fost estimat ca având o valoare de circa 1.192.320.550 euro: faza 1 (2007 - 2015) sume de circa 902.343.088 euro, faza 2 (2016 - 2018) sume de circa 90.561.486 euro si fazele urmatoare (2019 - 2037) sume de circa 196.265.976 euro.

 

Strategia pentru judetul Mures

 

Strategia judetului Mures în domeniul alimentarii cu apa si canalizarii are ca obiectiv principal într-un mod cât mai eficient, cu obiectivele pentru îndeplinirea eficienta a parametrilor din reglementarile de mediu în vigoare.

Exista trei conditii de baza în ceea ce priveste modul de formulare a strategiei de judet: obiectivele nationale specificate în cel mai recent Program Sectorial Operational (POS), timpul de realizare pentru a se realiza concordanta cu scopurile la nivel national asa cum s-a agreat în Tratatul de Aderare si tintele specifice fiecarui judet si analiza privind optiunile pentru sectoarele apa si ape uzate.

POS a identificat Axa 1 de prioritati "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si ape uzate", care tintesc spre îmbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si ape uzate. În general, exista diferente privind accesul la apa potabila si salubrizare în cadrul localitatilor din judetul Mures, nivelul actual al serviciilor privind furnizarea apei potabile si canalizarilor fiind însa mic. Acesti factori afecteaza în mod serios calitatea sistemelor de alimentare cu apa si a serviciilor privind apele reziduale, în zonele respective.

 

Populatia rurala, dependenta de fântâni

 

În urma unei comparatii privind accesul populatiei judetului Mures la serviciile de salubrizare fata de alte judete analizate, prin masura TA ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-03 si nivelul mediu constatat în România, rezulta ca nivelul serviciilor în judetul Mures este foarte scazut. Îmbunatatirile sunt în special necesare în localitatile cu populatii între 2.000 pâna la 10.000 de locuitori. Ambele sectoare, servicii de apa si salubrizare, au nevoie de îmbunatatiri semnificative. Aproape doua treimi din populatie nu au acces simultan la cele doua categorii de servicii. Situatia generala a serviciilor se agraveaza pentru ambele tipuri de servicii, în cazul comunitatilor cu mai putin de 10.000 de locuitori. Nu este neobisnuit pentru populatia rurala sa depinda în mod direct de fântânile traditionale, cele mai multe din ele având o adâncime superficiala si valori ridicate în continut de fier si mangan.

Populatia judetului Mures care traieste în comunitati cu mai putin de 10.000 de locuitori ar trebui în viitor sa beneficieze de programe prin care sa se îmbunatateasca aceste servicii, sa creasca standardele acestora, asa cum se poate observa în acest capitol. Se poate constata optiunea pentru legatura cu una din companiile care opereaza la nivel regional. Observatiile facute pentru sectorul de alimentare apa sunt valabile si pentru sectorul ape uzate. Aceasta situatie nu este specifica doar în cazul localitatilor rurale, daca vorbim de sistemele de canalizare. Sunt structuri simple dispuse pe facilitati simple care de abia corespund unor standarde. Nevoia de canalizare este o problema de densitate, valoarea limita a acestei fiind în general de aproximativ 150 locuitori/hectar. Mai jos decât aceasta valoare, o canalizare centralizata se justifica doar daca prevaleaza alte motive.

 

Nivelul serviciilor din Mures poate fi îmbunatatit

 

Rata de conectare la serviciile de canalizare este mai mica decât media calculata pe tara. Daca se face o comparatie privind nivelul de salubrizare (canalizare) cu alte judete, în legatura cu aceasta masura (ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-03), se constata ca situatia judetului Mures demonstreaza ca mai este loc destul pentru îmbunatatiri. Facilitatile locale privind canalizarea se pot gasi si în localitati mai mari, ce au un caracter predominat semi-rural si o densitate "structurala" mica. Populatiile care sunt conectate la reteaua de alimentare cu apa fara a beneficia de o canalizare adecvata, sunt expuse la riscuri mari privind sanatatea. Zonele studiate echipate cu retele publice de canalizare prezinta de asemenea un risc privind sanatatea.

O preocupare speciala rezulta din situatia asezarilor cu 2.000 de locuitori, deorece vor fi obligate sa respecte cerintele UE pâna cel mai târziu în 2018. Strategia respectiva pentru corelarea cu aceste cerinte se va discuta mai târziu în acest capitol. Comparând accesul populatiei judetului Mures la serviciile publice pentru ape uzate cu media pe tara, rezulta ca nivelul serviciilor în judetul Mures este scazut si lasa loc unei cote ridicate de îmbunatatire.

 

Investitiile prioritare în infrastructura pentru Mures

 

În ceea ce priveste investitiile prioritare în infrastructura pentru judetul Mures, un rezumat al masurilor prioritare pentru aplicatia pe Fonduri de Coeziune este dupa cum urmeaza: Fonduri de Coeziune: 89.029.858 euro. Aceste costuri nu includ echipamente, asistenta tehnica, proiectare, supervizare lucrari, taxe si cheltuieli neprevazute. Pentru judetul Mures acestea sunt în total 21.846.270 euro adaugandu-se la totalul fazei I a Fondurilor de Coeziune de 111.876.128 euro. În aplicatia Fondurilor de Coeziune este inclus si orasul Cristuru Secuiesc, aglomerare ce face parte din judetul Harghita dar este operat de catre ROC al judetului Mures.

 

Program de investitii prioritare în infrastructura

 

Pentru a se atinge nivelul de conformare cu standardele Comunitatii Europene pe care România s-a angajat sa le respecte în ce priveste alimentarea cu apa si canalizarea, în judetul Mures este nevoie de foarte mari investitii. Totusi, capacitatea de implementare în diferite localitati este limitata din motive tehnice, financiare si institutionale la nivelul acestora. Implementarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare ar afecta serios infrastructura existenta.

Procesul de prioritizare a investitiilor este condus în baza a doua consideratii, dupa cum urmeaza: implementarea programelor de conformare cu standardele Comunitatii Europene este un proces cu termene stricte. Unele dintre aceste termene sunt deja depasite. Ghidul de realizare a Master Planului stipuleaza ca "nivelul de conformare, conform termenelor definite în Tratatul de Aderare, trebuie atins în perioada de desfasurare a proiectului (Faza I – Faza Prioritara) pentru aglomerarile prioritare. Nu este acceptabil sa se amâne unele parti ale planului de investitii, necesare pentru atingerea nivelului de conformare, pentru o aglomerare într-o faza ulterioara (Faza II)".

 

Zece aglomerari pe lista investitiilor

 

Mai mult decât atât, bugetul este limitat. Aceste conditii preliminare au drept consecinta faptul ca în oricare dintre judete doar un numar limitat de aglomerari vor fi considerate prioritare. Strategia la nivel judetean a analizat aglomerarile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Este clar ca aglomerarile mai mari si orasele din judet prinse în proiect prezinta eficintele cele mai ridicate ale costurilor. Asta are legatura cu faptul ca sistemele mai mari, cu densitati mai mari ale populatiei ating preturi specifice mai scazute în comparatie cu aglomerarile mai mici.

Alte criterii principale pentru procesul de prioritizare sunt: urgenta unor masuri necesare pentru oprirea descarcarilor necontrolate de apa uzata sau de exfiltrari masive din reteaua de alimentare cu apa, ambele situatii cauzând daune severe mediului înconjurator, urgenta unor masuri de reducere a pierderii si risipei de apa, urgenta unor masuri de reducere a infiltratiilor de apa uzata.

Pe baza acestor criterii, aglomerarile care au fost incluse în lista investitiilor prioritare sunt Târgu-Mures, Reghin, Sighisoara, Târnaveni, Ludus, Iernut, Miercurea Nirajului, Cristuru Secuiesc, Band si Panet.

 

Plan de actiune

 

Obiectivul proiectului este de a înainta o cerere la DG-Regio pentru finantarea proiectului masurilor privind infrastructura din sectoarele de apa si canalizare din Mures. Masurile urmaresc îmbunatatirea durabila a nivelurilor serviciilor populatiei vizate si îmbunatatirea semnificativa a standardelor de mediu. Organizarea institutionala prevede delegarea serviciilor de la proprietarii bunurilor printr-o asociatie de municipii catre o companie a operatorului regional.

 

Fazele planului de actiune

 

Faza I: pregatirea cererilor de cofinantare UE si a documentelor justificative. Are, la rândul ei, doua faze:

Faza Ia: etapa pre-fezabilitate. Colectarea datelor si studii, evaluarea situatiei actuale din zonele proiectului si elaborarea/revizuirea Master Planurilor, inclusiv a raportului de începere si intermediar.

Faza Ib: etapa de fezabilitate. Studiu tehnic de fezabilitate, inclusiv investigatii de teren. Analiza financiara/economica si institutionala. Evaluari ale impactului asupra mediului cu consultare publica si pregatirea proiectelor de cereri. Sprijin acordat BF pe durata evaluarii proiectelor si pregatirea cererilor finale, inclusiv a raportului intermediar.

Faza II: sprijin pe durata licitatiei si evaluarii: elaborarea dosarelor de licitatii pentru contractele de servicii si lucrari, cu asistenta pe durata fazelor licitatiilor, evaluarea licitatiilor si adjudecarea contractelor inclusiv pregatirea raportului final.

În vederea obtinerii finantarii din fonduri europene, conform POS Mediu este nevoie de crearea unui cadru institutional, format din constituirea unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) si înfiintarea unui Operator Regional. O alta conditie pentru accesarea programelor de finantare este realizarea cadrului contractual necesar între ADI si operatorul regional, care sa permita atât administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canal la standardele cerute cât si realizarea unui program investitional fara precedent.

 

Capitolele importante ale Master Planului

 

Întreaga documentatie este structurata în 12 capitole, dupa cum urmeaza:

Capitolul 0 al acestui Master Plan este o sinteza a celor mai importante date tehnice, financiare, institutionale si de mediu care s-au desfasurat în faza de început a proiectului. De asemenea, acest capitol cuprinde si descrierea succinta a solutiilor si propunerilor luate în considerare de catre consultant pentru remedierea situatiei existente în domeniile investigate. Descrierea în detaliu a masurilor propuse se regaseste în capitolele acestui document.

Capitolul 1 al acestui Master Plan prezinta informatii generale referitoare la contextul proiectului.

Capitolul 2 prezinta si analizeaza situatia actuala pentru întreg judetul în legatura cu obiectivul principal, serviciile de apa si apa uzata. Capitolul cuprinde informatii generale privind zona proiectului: geografie, conditii climatice, geologie, hidrologie si hidrogeologie si alte informatii legate de proiect. Acest capitol prezinta pe scurt profilul socio-economic al României, legat de regiune si judet oferind o privire generala asupra economiei locale, structurii populatiei si demografiei, venitului pe familie si cheltuielilor. Totodata sunt subliniate particularitatile din domeniu apa-canal al judetului Mures. Astfel, sunt scoase în evidenta diferentele de confort dintre mediu urban si rural, diferente ce au devenit lucru comun la nivel national. Asa încât si în judetul Mures realitatile cotidiene au reliefat pe de o parte ineficienta industriei propagandistice comuniste si pe de alta parte absenta viziunilor pozitive din lumea socio-politica post-comunista. Astfel, zone ale judetului cândva puternic industrializate, a se aminti doar cazul Târnaveniului, astazi agonizeaza social si economic, iar infrastructura specific edilitara este supradimensionata si energofaga.

Capitolul 3 ofera previziunile socio-economice si proiectiile pentru cerinta de apa si de asemenea debitele si încarcarile apelor uzate. Totodata, o atentie deosebita s-a acordat detalierii conceptului de "aglomerare" în contextul respectarii cerintelor din Directiva UE a apelor uzate (91/271/EEC), aplicate la conditiile specifice tarii noastre si a zonei care face obiectul analizei. În subcapitolul 3.2. sunt prezentate elemente definitorii ale conceptului ce a marcat jaloanele de dezvoltare ale Master Planului.

Capitolul 4 prezinta obiectivele nationale si obiectivele judetene din sectorul de apa si apa uzata în strânsa legatura cu planurile si strategiile nationale relevante deja aprobate de autoritatile relevante.

Capitolul 5 analizeaza opinia relevanta considerata a fi viabila în baza unui proiect pentru infrastructurile recomandate în diferitele orase ale proiectului. Sunt prezentate aglomerarile identificate, pentru fiecare aglomerare în parte fiind evidentiate lucrarile considerate, la momentul încheierii fazei de colectare a datelor, ca fiind necesare pentru îndeplinirea termenelor si conditiilor de conformare asumate de catre România în momentul semnarii Tratatului de Aderare la UE. Se va observa, chiar din dezvoltarea rece a cifrelor, ca în general infrastructura edilitara specifica existenta a marilor aglomerari urbane sta la baza dezvoltarii ulterioare a zonelor rurale satelite.

Capitolul 6 prezinta strategia judeteana din sectorul de apa si apa uzata, în special în lumina concluziilor Programului Sectorial Operational de Mediu, a obligatiilor derivate din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeana, cât si a concluziilor capitolului 5.

Capitolul 7 inventariaza optiunile si masurile pentru planul de investitii pe termen lung pentru alimentarea cu apa potabila si colectarea si tratarea apelor uzate din judet inclusiv parametrii de baza ai proiectului si pre-dimensionarea, costurile unitare, costurile investitiei, costurile de exploatare, întretinere si administrare, graficul de implementare si etapizarea masurilor, impactul masurilor si cerintele institutionale.

Capitolul 8 prezinta analiza economica si financiara, inclusiv costurile investitiei, costurile de exploatare si întretinere si valoarea actuala neta.

Capitolul 9 prezinta analizele macro-afordabilitatii din cadrul judetului inclusiv premisele, tarifele, accesibilitatea si o analiza a sensibilitatii pentru definirea investitiei maxime care poate fi suportata de populatie.

Capitolul 10 prezinta programul de investitii prioritare în infrastructura cu indicatorii cheie ai performantei si lista masurilor de investitii carora li se acorda prioritate.

Capitolul 11 ofera un plan de actiune pentru implementarea proiectului.

Capitolul 12 prezinta anexele relevante.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)