Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana

Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana

Un arest prea mic pentru o corupţie atât de mare

Posted: 21 Feb 2011 08:52 AM PST

vamesi2% din totalul angajaţilor Poliţiei de Frontieră au ajuns, în ultimele săptămâni, în arestul Poliţiei Capitalei, care a fost reamenajat pentru a le face loc agenţilor reţinuţi la Albiţa.

"Bilanţul" operaţiunilor anticorupţie derulate la frontierele României în ultimele două săptămâni este îngrijorător pentru mai-marii Internelor: nu mai puţin de 176 de poliţişti de frontieră de la Siret, Moraviţa, Naidăş şi Albiţa au fost reţinuţi. Cu alte cuvinte, după cum admit oficiali ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), 2% din totalul angajaţilor instituţiei ocupă acum aresturile Poliţiei Capitalei.


De altfel, fostul arest "VIP" al poliţiei, situat pe strada George Georgescu (în centrul Bucureştiului) a fost "reamenajat" (a fost suplimentat numărul paturilor, iar câţiva zeci de arestaţi în alte dosare au fost mutaţi în aresturile poliţiilor din judeţele învecinate sau la Penitenciarul Rahova) pentru a-i putea găzdui pe agenţii şi ofiţerii "săltaţi" ieri-dimineaţă din Vama Albiţa (judeţul Vaslui).

"Ne aşteptam să se ajungă la o astfel de cifră încă din momentul în care ni s-a cerut să cooperăm în aceste anchete", au explicat resemnaţi reprezentanţii IGPF, potrivit cărora poliţiştii de frontieră reţinuţi aşteaptă acum deciziile instanţelor pentru a fi transferaţi în penitenciare. Unde, potrivit datelor oficiale, nu-şi vor putea întâlni alţi colegi: în prezent, un singur vameş este închis în penitenciar, la Jilava, nu pentru fapte de corupţie, ci pentru tâlhărie.

Tarife universale la frontiere

De altfel, şi în urma anchetelor de acum, doar câţiva vameşi au fost reţinuţi de la Siret şi de pe frontiera cu Serbia. Ieri, la Albiţa, niciunul nu a ajuns în faţa procurorilor DNA. Iar motivul e explicat simplu de anchetatori: "Nu se pune problema că ar fi «curaţi». Însă, şefii ANV au refuzat să colaboreze şi nu ne-au permis nici măcar să instalăm camere de supreveghere în vamă. Cât despre ceilalţi, se ştie că «au căzut» pe interceptările convorbirilor dintre poliţiştii de frontieră", au precizat surse judiciare.

Cât despre operaţiunea de la Albiţa, aceasta este trasă parcă la indigo cu cele anterioare. Şi "tarifele" practicate de poliţişti sunt aceleaşi: 50 de euro pentru fiecare bax de ţigări de contrabandă şi câte un euro pentru fiecare cartuş introdus în ţară.

FILE DE DOSAR

"2% din totalul angajaţilor Poliţiei de Frontieră ocupă acum aresturile Poliţiei Capitalei. Ne aşteptam să se ajungă la o astfel de cifră."
OFIŢER, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

"Nu se pune problema că ar fi curaţi (vameşii - n.r.). Şefii ANV au refuzat să colaboreze şi nu am putut aduna probe."
ANCHETATOR, Direcţia Generală Anticorupţie

PROFIL

Averea subcomisarului Daniel Corban, şeful Poliţiei de Frontieră Albiţa

Liderul lotului "Albiţa" reţinut ieri de DNA, Daniel-Cristian Corban (36 de ani) a fost numit şef al Punctului Poliţiei de Frontieră (PPF) Albiţa la sfârşitul anului 2009, fiind transferat de la Botoşani, unde fusese şef al PPF Stânca. Subcomisarul a ocupat postul vacant de la PPF Stânca după desfiinţarea Direcţiei Poliţiei de Frontieră Iaşi, în cadrul căreia a ocupat diverse posturi operative.

"Corban a preluat conducerea Postului Stânca în mai 2009, iar după şase-şapte luni de activitate a plecat la cerere, câştigase concursul la PPF Albiţa. Cât a lucrat la noi nu au fost probleme, făcea naveta de la Iaşi", explică inspectorul de poliţie Minodora Racnea, purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Botoşani.

Salariu de 63.600 de lei

Subcomisarul şi soţia sa, asistentă la Spitalul de Urgenţe "Sf. Ioan", locuiesc într-o vilă situată în apropierea Palatului Culturii din Iaşi. Potrivit declaraţiei de avere, în 1999 a cumpărat un teren de 250 mp pe str. Trantomir, iar în 2005 a cumpărat şi casa cu o suprafaţă de 270 mp situată la aceeaşi adresă. Daniel Corban are şi o cotă-parte dintr-un apartament dobândit prin donaţie în 1998.

Subcomisarul mai deţine un autoturism VW Passat, din 2004, şi a contractat în 2007 două credite în valoare de 29.000 de euro. Daniel Corban a încasat, în 2009, în calitate de şef la PPF Stânca, un salariu de 63.600 de lei. (Maria Craus)

Romanian Portal News
Sursa: evz.ro

Statele bogate din UE, agasate de taxarea redusă din ţări ca România

Posted: 21 Feb 2011 08:43 AM PST

euro_pulsMarile state europene vor impozitare unică a profiturilor corporaţiilor în Uniunea Europeană. Care sunt adepţii şi oponenţii acestei idei şi cum va fi afectată România?

Ideea creării unei baze comune de impozitare a profiturilor în Uniunea Europeană nu este nouă, însă susţinătorii săi au reluat-o în forţă, anul acesta, motivaţi de criza financiară. Propunerea ar putea avea efecte atât benefice, cât şi negative, spun consultanţii fiscali, care se arată însă sceptici când vine vorba de punerea ei în practică, în viitorul apropiat.

„Recent, Comisia Europeană (CE) a făcut noi declaraţii cu privire la armonizarea bazei de impunere. În acelaşi timp, Germania şi Franţa au reluat această idee separat şi într-o tonalitate oarecum diferită. În timp ce CE ar dori implementarea acesteia pentru a diminua sau a elimina dificultăţile investitorilor care trebuie să ţină cont de 27 de sisteme fiscale diferite, Germania şi Franţa par să militeze pentru o uniformizare sau aliniere atât a bazei de impunere, cât şi a cotei de impozit pe profit", spune Daniel Petre, manager, Deloitte Tax. În aceste condiţii, fiscalitatea nu va mai fi un criteriu în deciziile de investiţii, într-o ţară sau alta.

„În funcţie de domeniul de activitate, este posibil să îşi direcţioneze investiţiile după criterii cum ar fi infrastructura, existenţa forţei de muncă, nivelul de pregătire al acesteia, nivelul de maturitate al sistemului financiar etc. Iar la aceste capitole ţările nou-aderate la Uniunea Europeană sunt, în general, deficitare ", explică Petre.

Există şi avantaje?

Totuşi, specialiştii în fiscalitate spun că doar uniformizarea bazei, nu şi a cotelor, ar putea fi benefică, inclusiv pentru ţări ca România. „Dacă numai baza de impozitare s-ar uniformiza, atunci lucrurile vor fi în avantajul statelor care au un nivel al impozitării mai redus, aşa cum este şi cazul nostru, pentru că deşi cota de impozit de 16% pare decentă, impozitul datorat este majorat de numeroasele restricţii de deductibilitate a unor cheltuieli. Înţeleg însă că s-ar dori mai mult de atât, în speţă o impozitare la nivelul UE care, ulterior, să realoce sumele în funcție de anumite criterii. Acest lucru cu siguranţă ar fi un dezavantaj competitiv pentru noi, în condiţiile în care, pe de o parte, pierdem şansa cotei unice, iar pe de alta, se ştie că nu suntem deloc experţi în atragerea de bani de la UE", afirmă Gabriel Sincu, partener Mazars.

Chiar dacă modificările de legislaţie din UE nu vor duce la o aliniere a ratelor de impozitare şi cota unică se va menţine, cel mai invocat şi vizibil ascendent în competiţia cu alte state membre a început să-şi piardă din atractivitate, pentru că la alte capitole România este pe ultimele locuri din UE.

„Din păcate, rata de impozit pe profit redusă, în sine, nu mai constituie un avantaj atât de mare pentru investitori, pentru că aceştia sunt deja speriaţi de instabilitatea politică şi administrativă. Dacă la acestea mai adăugăm şi un mediu, de cele mai multe ori ostil şi agresiv, în care se desfăşoară controalele fiscale, în acest moment, vom avea o imagine destul de clară", spune Alina Timofti, partener NNDKP. În orice caz, independent de impactul asupra unui stat membru sau a altuia, propunerea ar aduce schimbări favorabile pentru companiile multinaţionale.

Potrivit lui Dan Schwartz, managing partner Scot&Company, măsura va elimina dubla impozitare a profiturilor şi va crea posibilitatea de consolidare fiscală pentru grupurile de companii. „Dacă o companie îşi poate consolida rezultatele fiscale (şi plăti impozitul pe profit) în ţara unde are înregistrat sediul principal, toate subsidiarele şi/sau sediile permanente nu ar mai plăti impozit pe profit, separat. Acest mod de abordare fiscală ar permite compensarea profiturilor dintr-un stat cu pierderile înregistrate în altul", spune Dan Schwartz.

Şansele adoptării propunerii

Chiar dacă pentru corporaţii baza unică de impozitare ar fi utilă, decizia este luată de statele membre, fiecare fiind interesat să aibă un climat de afaceri cât mai prietenos. Din acest motiv, consultanţii nu se aşteaptă ca hotărârea să fie luată prea repede şi fără dezbateri aprinse. „Mai este drum destul de lung de parcurs de către CE, pe de o parte, pentru a convinge toate statele membre să renunţe la facilităţile fiscale, iar pe de alta să-şi creeze politicile de atragere a investitorilor fiscali pe baza unor elemente nefiscale, cum ar fi infrastructura, birocraţia redusă etc.", crede Dan Schwartz.

Dacă totuşi baza unică de impozitare va avea câştig de cauză, ţările vor concura pe alte criterii. „Costul şi productivitatea muncii, infrastructura corespunzătoare, poziţionarea geografică, costul realizării investiţiilor vor începe să cântărească mai mult în decizia investitorilor de a alege România", arată Adrian Luca. Există şanse ca această propunere să întrunească acordul statelor membre? „Deşi este probabil că va exista o armonizare a bazei de impunere la nivelul UE, ca în cazul impozitelor indirecte, este mult mai puţin probabil ca toate cele 27 de ţări să accepte şi o aliniere a cotelor de impunere", spune Daniel Petre, precizând că o rată unică de impozitare ar putea avea efecte nefaste pentru economiile în curs de dezvoltare, printre care şi România.

Romanian Portal News
Sursa: capital.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)