Stiri Noi - Romanian-Portal.com – Cel mai complex portal pentru diaspora romana |
- O americancă, împărtită între războiul din Irak si arta populară românească
- STUDIU: Toate limbile Pământului provin dintr-una singură, vorbită în urmă cu 100.000 de ani
- Aventurile prin România ale unei jurnaliste de la The Australian
- PwC: România poate deveni una dintre rutele comerciale majore în viitor, prin portul Constanta
- Românii, în elita mondială a inventatorilor
- Franta vrea Romania in spatiul Schengen
| O americancă, împărtită între războiul din Irak si arta populară românească Posted: 18 Apr 2011 01:24 PM PDT  Kiki Harris Skagen Munshi este unul dintre americanii pasionaţi de România, care au pus la dispoziţia muzeului Mingei din San Diego colecţiile personale de artă folclorică românească.
În ciuda faptului că şi-a petrecut o bună parte din viaţă în zone de conflict, Kiki Mushi are şi o latură sensibilă. În perioada în care a stat în România, Kiki a strâns obiecte populare care acum îi decorează casa: în sufragerie este un cuier de care sunt atârnate ceşcuţe din ceramică de Corund, o comodă cu motive populare stă pe holul de la intrare, o vitrină din Transilvania în birou. În fiecare zi, aceasta ia prazul din vasele ceramice Corund şi aranjează fânul pentru cei doi cai din România cu o furcă cumpărată din Curtea de Argeş. "Acum, după ce furca a fost expusă într-un muzeu, cred că va trebui să-i găsesc o altă întrebuinţare", glumeşte Kiki Munshi. Cele mai multe lucrări de artă au fost achiziţionate din Consignaţia de la "Hanul cu tei", singura casă de licitaţii care a funcţionat în România înainte de 1989. Cele nouă luni petrecute în Irak, unde insurgenţa, conflictele grupurilor etnice si religioase, crimele sunt la ordinea zilei, par a fi greu de tolerat de către un spirit iubitor de artă. "Oamenii sunt complecşi. Eu nu sunt doar o pasionată de artă, ci personalitatea mea are mai multe niveluri. Irakul a fost o experienţă greu de descris. Am învăţat multe despre irakieni şi armata americană. Totodată s-a întâmplat ca mulţi dintre cunoscuţii mei să fie răniţi sau ucişi. A trebuit să merg mai departe", povesteşte aceasta. Pasiunea pentru arta populară românească a început să se contureze în 1983, pe când se afla la Washington şi citea "O scrisoare pierdută". Pe lângă buna-dispoziţie pe care i-a lăsat-o lectura, Kiki Munshi işi aminteşte că atunci a fost prima dată când a realizat că se va îndrăgosti de arta şi cultura româneşti. Puţin mai târziu, tot în anii '80, profesorul Mihai Pop din România a convins-o că folclorul româneasc merită toată pasiunea. În prezent, K H M trăieşte împreună cu soţul ei lângă San Diego, la ţară, unde au 7 hectare de pământ, o livadă, cai, de care se ocupă împreună. În acest mediu pitoresc K H M lucrează cu răbdare la cartea ei despre România. Tot acolo are şi o mică afacere - o galerie de artă. Câştigurile strânse de pe urma acesteia sunt mici, cât să-i plătească biletul până în România şi înapoi, o dată pe an. Romanian Portal News
|
| STUDIU: Toate limbile Pământului provin dintr-una singură, vorbită în urmă cu 100.000 de ani Posted: 18 Apr 2011 01:21 PM PDT
Dr Quentin Atkinson, de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă, a studiat mai mult de 500 de limbi şi a obţinut dovezi care arată că toate limbile Pământului au la origine o limbă primitivă vorbită în Epoca de Piatră, în Africa. Această limbă s-a închegat odată cu evoluţia vorbirii omului primitiv, când acesta a reuşit, în timp, să articuleze o multitudine de sunete distincte. Descoperirile făcute în cadrul studiului au stabilit nu numai originea africană a acestei limbi-mamă, dar şi perioada în care a fost vorbită aceasta. Atkinson a dedus astfel că limba a apărut acum aproximativ 100.000 de ani, mult mai devreme decât se credea înainte. Traseul migraţiilor preistorice, stabilit după numărul de sunete din diferite limbi În lucrarea publicată în revista Science, Atkinson a numărat câte sunete distincte există în cele 504 limbi analizate. Numărul sunetelor variază mult de la o limbă la alta. Spre exemplu, engleza are 46 de sunete, în timp ce unele limbi din America de Sud au mai puţin de 15, iar în Africa există limbi cu peste 200 de sunete distincte. O limbă evoluează mai încet şi fără schimbări semnificative pe perioade scurte de timp, dacă populaţia care o vorbeşte este mare, pur şi simplu fiindcă sunt mai mulţi oameni care să ţină minte particularităţile limbii de la o generaţie la alta. Însă, dacă populaţia este mică, atunci şi limba se va schimba semnificativ într-un timp scurt, susţine cercetătorul. Atkinson a descoperit că numărul sunetelor dintr-o limbă tinde să fie mai mare în ţările din Africa subsahariană. Limbile vorbite în zone mai îndepărtate de locul de origine a omului sunt mult mai sărace în sunete. Cercetătorul a realizat o hartă care să indice acest fapt şi susţine că, urmărind evoluţia limbilor, ne putem da seama care au fost traseele marilor migraţii preistorice, în urma cărora oamenii au populat continentele. Comunitatea ştiinţifică din Marea Britanie a întâmpinat cu entuziasm noul studiu, spunând că acesta arată unul dintre cele mai importante momente ale evoluţiei umane. Deşi oamenii de ştiinţă sunt de acord cu descoperirile lui Atkinson, marea majoritate consideră că încă nu putem şti cu exactitate cand a început omul să vorbească. Unii susţin că limba vorbită a evoluat paralel şi independent în mai multe zone populate de oameni. Alţii spun că ar fi existat o singură limbă primitivă originară care a evoluat pe continentul african înainte ca oamenii să migreze spre Asia şi să populeze restul continentelor. Omul modern (Homo Sapiens) a evoluat în Africa acum aproximativ 200.000 - 150.000 de ani. Iar acum circa 70.000 de ani, aceşti oameni primitivi au început să migreze. Dacă au plecat din Africa cu o limbă care de-a lungul timpului a evoluat în multitudinea de limbi pe care le vorbim astăzi, atunci, susţine Atkinson, ne putem da seama prin analiza fonetică care a fost traseul migraţiei oamenilor. Descoperirile sale coincid cu cele făcute de geneticieni în urma analizelor făcute pe ADN-ul uman încercând să descopere drumul parcurs de oameni în marile migraţii, susţine profesorul Mark Pagel. Când şi cum au avut loc marile migraţii preistorice Tot în revista Science au fost publicate, în 2009, rezultatele unui studiu genetic care s-a desfăşurat pe parcursul a 10 ani şi în cadrul căruia a fost analizat ADN-ul extras din probele de sânge luate de la 3.000 de africani din 113 de populaţii etnice. Oameni de ştiinţă din 11 ţări au luat parte la studiu şi au făcut descoperiri interesante în legătură cu marile migraţii antice ale omului primitiv. Homo Sapiens a evoluat, cel mai probabil, în estul Africii în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. Populaţia a crescut sau a scăzut din pricina schimbărilor climatice. Mai multe grupuri de oameni au plecat pe continent şi au colonizat Africa, fiecare adaptându-şi stilul de viaţă în funcţie de zona în care se stabilea. Oamenii au părăsit pentru prima dată continentul african în urmă cu 50.000 -100.000 de ani, cel mai probabil prin estul Africii, în zona Mării Roşii. Grupurile care au plecat atunci nu erau numeroase, deci şi diversitatea genetică a descendenţilor nu este bogată. Oamenii care deţin markerii genetici ai tuturora sunt cei care au rămas în locul de origine. Cei care deţin cei mai puţini markeri genetici sunt populaţiile care au migrat cel mai departe, grupurile care au plecat în Asia de est şi au colonizat Americile şi Polinezia, ultimii aventurieri. Populaţia care deţine cea mai diversă structură genetică este cea a aborigenilor din Africa de Sud. Romanian Portal News
|
| Aventurile prin România ale unei jurnaliste de la The Australian Posted: 18 Apr 2011 01:17 PM PDT
Prima imagine cu care se începe reportajul este o sticlă supradimensionată de Cola din care se toarnă suc într-un pahar cu multe paie, reprezentând una dintre reclamele cu care este împânzită Piaţa Romană. Jurnalista spune că a înţeles din start că aceasta este noua faţadă a Bucureştiului care vrea să combine clădiri noi, clădiri vechi, reclame şi panouri şi faţade în stil parizian ca o "adolescent care se află la prima încercare de a se machia": În materialul care l-a numit "Bucureşti şi dincolo de el", Sinha descrie Ateneul Român drept un "tort de nuntă amplasat în central oraşului, cu coloanele sale albe lipsite sfidător de reclame, într-o capitală sufocată de panouri publicitare". Nu a ezitat să povestească că oamenii cu care s-a întâlnit în drumul ei sunt oameni indecişi: "Majoritatea românilor arată cât de indecişi sunt în ce priveşte direcţia în care se duce ţara lor". Jurnalista descrie întâlnirea cu "Nikolae", pe avionul care o ducea de la Paris la Bucureşti. Nicolae, un fost muncitor la un şantier naval, i-a scris pe biletul de avion primele cuvinte uzuale din limba română, printre care nelipsitul "ţuică", şi a invitat-o "călduros" acasă la el, "la malul mării". Jurnalista australiană povesteşte despre Casa Poporului , cu nelipsiţii cerşetori care mişună prin zonă, amintind că 30.000 de locuinţe au fost dărâmate cu buldozerul pentru ca Nicolae Ceauşescu să ridice cea de-a doua clădire ca mărime din lume. Unul dintre lucrurile care au impresionat-o a fost vizita din Piaţa Revoluţiei, subliniind că statuia lui Iuliu Maniu şi monumentul Memorialul Renaşterii sunt dintre cele mai impresionante sculpture pe care le-a văzut. Romanian Portal News
|
| PwC: România poate deveni una dintre rutele comerciale majore în viitor, prin portul Constanta Posted: 18 Apr 2011 01:15 PM PDT
"România are potenţial de a deveni, prin intermediul portului Constanţa, principala poartă de intrare a bunurilor provenind din Estul Asiei şi Orientul Mijlociu către Europa Centrală şi de Est, şi astfel de a ajunge una dintre rutele comerciale majore din viitor. Dar pentru a-şi maximiza avantajele geografice competitive, în afară de îmbunătăţirea infrastructurii, România trebuie să implementeze câteva modificări legislative esenţiale, care ar transforma-o într-o destinaţie ideală pentru importurile europene. Mă refer în principal la amânarea plăţii TVA la import pentru toate companiile, indiferent de cuantumul importurilor, la implementarea sistemului reprezentării fiscale globale şi la facilităţi vamale precum Agentul Economic Autorizat ", a declarat, într-un comunicat, Peter de Ruiter, Partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. Reprezentantul firmei de consultanţă şi audit apreciază că transportatorii şi companiile logistice vor trebui să se adapteze schimbărilor în dinamica rutelor comerciale pentru a putea să-şi valorifice la maximum oportunităţile de profit. "Companiile care îşi vor adapta strategia din perspectiva modificărilor dinamicii schimburilor comerciale internaţionale din următorii 20 de ani vor avea avantaje competitive semnificative pe această piaţă puternic interconectată. Avantajul «primului venit» va fi unul considerabil pentru cei care reuşesc să-şi stabilească o prezenţă solidă pe o rută comercială care va creşte în importanţă în viitor, iar aceasta ar fi crucial pentru dezvoltarea Românie", a adăugat de Ruiter. Comerţul internaţional şi-a revenit la nivelul de dinainte de criza economică globală, iar în anii următori ierarhiile în comerţul global se vor modifica în mod radical pe măsură ce economiile emergente vor începe să domine principalele rute maritime şi aeriene la orizontul anului 2030, se arată într-un raport al PwC care analizează viitorul comerţului internaţional, luând în calcul evoluţia primelor 25 de destinaţii comerciale maritime şi aeriene până în 2030. În cadrul raportului, economiştii PwC au folosit tehnici speciale de modelare economică pentru a proiecta evoluţia schimburilor comerciale bilaterale, atât cele maritime, cât şi cele aeriene, analizând 29 de economii de-a lungul următoarelor două decenii. Potrivit raportului, China va depăşi Statele Unite şi va domina comerţul global la orizontul anului 2030, iar patru rute comerciale majore vor aduce oportunităţi semnificative de dezvoltare pentru companiile de transport şi logistice, respectiv regiunea Asia-Pacific, comerţul dintre economiile emergente şi pieţele dezvoltate - îndeosebi ruta Germania-China, comerţul dintre economiile emergente, pe ruta Asia-America Latină şi comerţul dintre China şi Africa. Comerţul internaţional a scăzut puternic în 2009, dar şi-a revenit la nivelurile anterioare, şi se estimează că anul 2010 va marca depăşirea volumului de mărfuri schimbate în 2008, considerat anul de vârf. Ca proporţie din PIB-ul global, comerţul internaţional va creşte pe termen scurt, pe fondul revenirii creşterii economice. Până în 2030, peisajul competitiv în comerţul internaţional se va modifica radical, economiile emergente începând să genereze cea mai mare parte a producţiei globale, se mai arată în raport. Potrivit PwC modificarea peisajului competitiv al comerţului global generează deja oportunităţi, dar şi provocări pentru cei care operează în industria de transport şi logistică. Spre exemplu, 73% dintre directorii de companii din acest sector declară că îşi adaptează strategiile pentru a răspunde potenţialului de creştere din pieţele emergente. Romanian Portal News
|
| Românii, în elita mondială a inventatorilor Posted: 18 Apr 2011 01:12 PM PDT
România şi-a premiat ieri simbolic inventatorii care au luat 24 de medalii de aur, 18 de argint şi 7 de bronz la Salonul de Inventică de la Geneva, din 6 - 10 aprilie. Românii au primit şi cele mai multe premii speciale la Geneva - 20, oferite de diverse institute şi asociaţii internaţionale. Din 49 de oameni care au fost trimişi la Geneva, toţi s-au întors cu medalii, au spus reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), la premierea simbolică de ieri. Practic, România a fost a patra ţară ca rată de participare la această gală a inventatorilor. A doua medalie de aur Un alt tânăr medaliat cu aur este Marian Velea, 28 de ani, de la Universitatea Transilvania din Braşov. El a inventat un panou cu miez celular expandat, care se foloseşte la construcţia vehiculelor aeriene, terestre sau maritime. „Acest tip de panou este cunoscut ca «panoul sandviş», însă noutatea celui inventat de mine constă în geometria miezului celular şi a modului de fabricare", a spus Marian Velea. O altă cercetătoare, premiată pentru a doua oară cu aur, este Raluca-Ioana van Staden, care a inventat un senzor cu multiple aplicaţii pentru detectarea diverselor boli. Anul trecut, cercetătoarea a inventat un alt senzor prin care se detecta numai cancerul. În acest an, ea a făcut un sistem care înglobează mai mulţisenzori şi care poate fi folosit şi pentru hepatită, dar şi în domeniul farmaceutic. Tot în domeniul medical, Emil Godeanu, 59 de ani, un inginer din Craiova, a inventat un aparat cu aplicabilitate în toate operaţiile chirurgicale. Se numeşte radiocauter şi foloseşte unde radiomodulate cu o frecvenţă de 4 megahertzi. „Rezultatul este că aceste aparat separă perfect ţesutul fără edem - ceea ce duce la o vindecare rapidă, fără cicatrici a acestuia", a spus Emil Godeanu. 24 de medalii de aur au câştigat românii la Geneva, unde au participat 1.500 de cercetători. Medaliaţii cu argint şi bronz la Salonul de Inventică de la Geneva Argint: - Mitică Drăguşin - Ioan Dorobanţu şi echipa - Mihai Petrovici şi echipa - Mihail-Felix Dumitrescu - Dan Anuşca şi echipa - Florian Popa şi echipa - Monica Butnariu şi echipa - Iulian Vasile - Valentin Silivestru şi echipa - Dan Ursescu şi echipa - Roxana Radvan şi echipa - Septimiu Adrian Moldovan şi echipa - Augustin Semenescu şi echipa - Alexandra Ene şi echipa - Petre Lucian Ogruţan şi echipa - Marian Petre şi echipa - Remi Rădulescu şi echipa - Constantin Ivanovici şi echipa Bronz: - Mihai Petrovici şi echipa - Marian Popescu şi echipa -Paul Găgeanu şi echipa - Carmen Mateescu şi echipa - Claudiu Apostol Nicolescu - Vasile Loghinescu - Corneliu Birtok Băneasa Romanian Portal News
|
| Franta vrea Romania in spatiul Schengen Posted: 18 Apr 2011 01:08 PM PDT
Claude Gueant a declarat, la sediul ministerului Administraţiei şi Internelor, că delegaţia pe care o conduce face o vizită care stă sub semnul cooperării în contextul în care preşedinţii Franţei şi României s-au exprimat public pentru refacerea legăturilor de colaborare între cele două ţări. Ministrul francez a precizat că a discutat două teme principale cu Traian Igaş, respectiv aderarea României la Schengen şi cooperarea poliţienească între autorităţile celor două state. Ministrul francez de Interne a adăugat că ţara noastră a îndeplinit o serie de criterii tehnice urmând ca perspectiva aderării să fie evocată în Consiliul Europei. Potrivit acestuia, Franţa este dispusă să ajute România pentru îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice, ministrul francez menţionând că a fost luat în discuţie crearea unui dispozitiv format din ofiţeri de poliţie detaşaţi pe lângă autorităţile române. "Franţa este conştientă că autorităţile române au făcut eforturi considerabil pe plan tehnic", a spus Gueant. El a precizat că împreună cu secretarul de stat Marian Tutilescu a vizitat centrul SIS şi că este funcţional, precizând că şi dispozitivele de supraveghere a frontierei sunt gata de funcţionare. Gueant a mai spus că urmăreşte cu interes rezultatele monitorizării tehnice ale UE, mai ales în contextul în care România va juca rolul de "apărător" al uneia din părţile de intrare în spaţiul Schengen. Totodată, referitor la îndeplinirea de către România a criteriilor tehnice, ministrul francez de Interne a spus că mai multe etape au fost îndeplinite şi că au fost eforturi majore din partea autorităţilor române. La rândul său, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a precizat că cele şapte rapoarte de evaluare ale experţilor europeni arată că ţara noastră a îndeplinit acquis-ul Schengen. Romanian Portal News
|
Conform unei teorii ştiinţifice, toate limbile vorbite provin dintr-una singură, vorbită de oamenii primitivi în urmă cu aproximativ 100.000 de ani
Într-un reportaj de călătorie difuzat astăzi de către The Australian , jurnalista Shampa Sinha povesteşte impresii despre Bucureştiul încă bântuit de către spiritul lui Ceauşescu şi despre amestecul clădirilor vechi cu panourile publicitare luminoase. Jurnalista a căutat şi a găsit toate clişeele româneşti din ghidurile turistice (cerşetori, Dracula, câini vagabonzi, 
România are potenţial de a deveni una dintre rutele comerciale majore în viitor, prin intermediul portului Constanţa, dar este nevoie de unele modificări legislative, printre care amânarea plăţii 
La Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, cercetătorii români au câştigat anul acesta 49 de medalii. Un senzor pentru detectarea hepatitei şi a cancerului şi un aparat de propulsie fără sursă de energie proprie sunt câteva dintre invenţiile de aur care au primit ieri diplome şi în România.
Franţa îşi reafirmă convingerea că România trebuie să intre în spaţiul Schengen, având această vocaţie, iar autorităţile franceze sunt dispuse să ajute România pentru îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice, a declarat, luni, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, informează Mediafax.| You are subscribed to email updates from Stiri romanesti, stirile zilei, stiri de ultima ora, arhiva stiri To stop receiving these emails, you may unsubscribe now. | Email delivery powered by Google |
| Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610 | |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu